Klaus Iohannis îi retrage decoraţia lui Adrian Năstase. Reacţia fostului premier

„Am decis să retrag, în baza prevederilor legale, decorațiile tuturor celor care au condamnări penale. Am demarat deja această procedură de retragere a ordinelor naționale, conferite în numele statului român, demers care va fi finalizat în foarte scurt timp, iar numele persoanelor vizate vor fi comunicate opiniei publice”, a anunțat, marți, președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Printre cei care vor rămâne fără decoraţii se află şi Adrian Năstase.

Reacţia fostului premier Adrian Năstase

Alte articole

Victor Ciutacu, despre fanii preşedinţilor: „Pe măsură ce nisipul din clepsidră s-a împuținat, l-au luat și pe Iohannis la șuturi”

Mircea Dinescu: „Iohannis e aidoma unui dulap săsesc, piaza rea a României”

Fostul premier Adrian Năstase afirmă că o eventuală retragere a decoraţiei pe care a primit-o în 2002 nu are nicio justificare, precizând că a participat la recepţia organizată de Ziua Naţională la Palatul Cotroceni crezând că, în al doilea mandat, preşedintele Klaus Iohannis va încerca să ajute la o reconciliere naţională.

„Klaus Iohannis a început să construiască „România normală” anunţând că a decis să-mi retragă Ordinul „Steaua României”, în grad de Mare Cruce, după ce mă invitase la Cotroceni, la recepţia organizată cu ocazia Zilei Naţionale. Recunosc, am mers la Cotroceni crezând că, în al doilea mandat, Iohannis va încerca să ajute la o reconciliere naţională, după dezbinarea din ultimii ani. M-am înşelat iar gestul său meschin de astăzi nu prevesteşte nimic bun”, a scris Năstase pe blog, după ce şeful statului a anunţat că va retrage decoraţiile tuturor celor care au condamnări penale.

Acesta adaugă că acţiunile pentru care a fost decorat nu vor putea fi şterse din cărţile de istorie şi vor putea fi comparate cu ‘activitatea nesemnificativă’ a lui Iohannis.

„Iohannis vrea să rescrie istoria recentă. Ar trebui, atunci, să topească, între altele, toate decretele de acordare, în perioada 2000-2004, a decoraţiilor statului român, inclusiv ale unor mari personalităţi străine, decrete contrasemnate de mine”, a mai scris Năstase pe blog.

Fostul lider al social-democraţilor afirmă că va aştepta contrasemnarea de către premier şi publicarea în Monitorul Oficial a decretului de retragere a decoraţiei sale pentru a lua măsurile cuvenite.

„Nu cred că, după 7 ani de la condamnare din 2012, respectiv 5 ani de la cea din 2014, şi după invitarea mea la Cotroceni, cu ocazia Zilei Naţionale, intenţia de retragere a ordinului are justificare”, a mai susţinut Năstase.

Fostul premier Adrian Năstase a fost condamant, în 2004, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru şantaj şi luare de mită. De asemenea, a fost condamnat, în 2012, la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. Adrian Năstase a executat efectiv 500 zile de pedeapsă. La acestea sau adăugat 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate, respectiv elaborarea unor lucrări ştiinţifice. Astfel, s-a considerat că Adrian Năstase a executat 605 zile din pedeapsă.

În cazul lui Adrian Năstase o cerere de retragere a decoraţiei a fost depusă, de două ori, de către Tommy Tomescu, organizatorul Mitingului Diasporei din 10 august 2018. Acesta i-a solicitat președintelui Klaus Iohannis retragerea ordinului Steaua României acordat fostului premier Adrian Năstase, după ce acesta i-a numit „indieni” pe românii din străinătate. 

Citeşte şi: Reprezentanţii Diasporei îi cer lui Klaus Iohannis să-i retragă ordinul Steaua României lui Adrian Năstase după ce i-a numit „indieni”

România Curată a publicat anul trecut o listă cu numele câtorva persoane condamnate definitiv care dețin ordinele Steaua României, Serviciul Credincios, Pentru Merit, Meritul Militar și Meritul Sanitar.

Pe lângă fostul premier Adrian Năstase, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian” pentru şantaj şi luare de mită, pe listă mai apar: 

Irina Paula Jianu – Ordinul Pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004 -6 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual la Legea contabilităţii, folosirea creditului societăţii într-un scop contrar intereselor societăţii, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 20.06.2012 (dosar 2470/1/2012); -4 ani de închisoare cu executare în dosarul „Zambaccian”, pentru spălare de bani, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii şi folosire la autoritatea vamală de documente false, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 06.01.2014 (dosar 1919/1/2013); -5 luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită în dosarul „Casa din Băneasa”, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

Miron Tudor Mitrea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002 -2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Casa din Băneasa”, pentru luare de mită, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 13.02.2015 (dosar 4071/1/2014).

Şerban Alexandru Brădişteanu – Ordinul Steaua României, în grad de Mare Ofiţer (2002) și Ordinul Meritul Sanitar, în grad de Cavaler (2010) -1 an de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani pentru favorizarea făptuitorului, hotărâre definitivă pronunţată de ICCJ în 02.03.2015 (dosar 5140/1/2013). Şerban Alexandru Brădişteanu a fost acuzat că a încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din 20.06.2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la 2 ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”. Șerban Alexandru Brădișteanu este membru în Consiliul de onoare al Ordinului național Steaua României, ales de către Adunarea Generală a ordinului în 19.09.2013, alături de Costin Georgescu (președinte), Constantin Degeratu, Mircea Geoană, Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu. Ionel Haiduc, cavaler al Ordinului naţional Steaua României în grad de Mare Cruce şi-a dat demisia din Consiliul de Onoare în 13.03.2018. Deși, potrivit art.51 din Legea nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României, „Calitatea de membru al unui ordin se poate pierde în următoarele situații: a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit.a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.”, Șerban Alexandru Brădișteanu, condamnat definitiv, a rămas membru al Ordinului. În acest moment, nu este respectat nici art.53 alin.(1) din Legea nr.29/2000, care impune un număr de 7 membri pentru componența Consiliului de onoare, în cazul ordinelor naționale, un loc de cavaler în grad de Mare Cruce devenind vacant prin demisia lui Ionel Haiduc.
5.Rodica Mihaela Stănoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2002 CNSAS a stabilit prin decizia nr.1676/07.12.2006 (menţinută prin decizia nr.285 din 06.02.2007) că Rodica Mihaela Stănoiu a desfăşurat activităţi de poliție politică în sensul art.5 alin.3 din Legea nr.187/1999 din anul 1983 până în 1987 și că a semnat note informative sub pseudonimele Sanda și Georgeta. Contestația Rodicăi Mihaela Stănoiu a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel Oradea prin sentinţa nr.213/19.06.2012 (dosar 48681/3/2008), rămasă definitivă prin decizia nr.968/26.02.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Dumitru Zamfir – Ordinul Steaua României, în grad de Comandor, 2000 -1 an de închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani, pentru fals în declarații, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 28.10.2011 (dosar 10458/1/2008), rămasă definitivă în 13.02.2012 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 10207/1/2011). Instanța a dispus anularea contractelor de închiriere şi a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Zamfir Dumitru, Marin Ionel și Miu Cătălin-Spiridon şi restabilirea situaţiei anterioare, prin reintrarea celor trei imobile în patrimoniul SRI și anularea înscrisurilor falsificate, respectiv declaraţiile pe proprie răspundere date cu ocazia încheierii contractelor de închiriere şi de vânzare-cumpărare. Dumitru Zamfir, general (r), fost director adjunct al SRI, a fost trimis în judecată în legatură cu locuințe obținute de la RAAPPS și care au fost cumpărate ulterior la prețuri subevaluate. În 2005, împreună cu alți colegi din SRI a participat într-o schemă ilegală, prin care și-au cumpărat locuințe de la RAAPPS, după ce în prealabil, ca să dea o aparență de legalitate, le-au închiriat pe baza unor declarații pe proprie răspundere că nu dețin și alte locuințe în proprietate. România Curată a descoperit că după condamnare, în decembrie 2012, Dumitru Zamfir a cumpărat 90% din Security Global Consulting SRL, în prezent dizolvată, de la Viorel Soare (unul din asociații din Electro DCS ai lui Codruț Sereș, ai ex-consilierului din MEC Mădălin Borș și ai ex-vicepreședintelui ANRP Cătălin Dumitru, prins cu șpaga de 1 milion de euro). La o lună de la intrarea lui Zamfir ca asociat majoritar, Global Security Consulting SRL s-a asociat cu Teamnet International SA, al cărei fondator este Sebastian Ghiță în cadrul a două societăți: Logical Integrated Systems SRL și Penta Group Tsm SRL. Dumitru Zamfir este secretar general al Asociației Naționale pentru Securitatea Sistemelor Informatice, participând la organizarea de evenimente unde pe lista de invitați s-au găsit guvernatorul Mugur Isărescu și generalul Michael Hayden, fost șef al CIA și al NSA, printre sponsori aflându-se Teamnet International SA și Niro Investment Group SA, firma fanion a lui Nicolae Dumitru, personaj cheie din Dosarul Microsoft.

Ion Stan – Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004 -2 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, hotărâre pronunţată de ICCJSecţia Penală în 11.03.2015 (dosar 1382/1/2013), rămasă definitivă în 25.01.2016 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 2434/1/2015). A fost eliberat condiţionat în 02.11.2016. Ion Stan, deputat PSD şi fost şef al organizaţiei PSD Dâmboviţa, care a deţinut funcţii de conducere timp de trei mandate în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, a fost acuzat că a primit bani în timpul campaniei electorale din 2012 de la oameni de afaceri în schimbul înlesnirii câştigării unor contracte cu statul.

Constantin Octavian Boşcodeală – Ordinul pentru Merit, în grad de Cavaler, 2004 -3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere și interzicerea dreptului de a ocupa funcția de primar pe o durată de 5 ani în dosarul „Gloria”, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Braşov în 01.03.2016 (dosar 18228/197/2013), după ce fusese condamnat în primă instanță, în 10.02.2015, de Judecătoria Brașov, la 5 ani de închisoare cu executare.
Constantin Octavian Boşcodeală, primarul municipiului Buzău, a acordat în perioada 20022008 unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv fiind societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.

Vasile Astărăstoae – Ordinul Meritul Sanitar, în grad de Comandor (2004) și în grad de Cavaler (2004) -1 an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Iași în 26.11.2015 (dosar 13709/245/2014), după ce a fost condamnat în primă instanță, în 25.03.2015, de Judecătoria Iași, la 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare. Vasile Astărăstoae, profesor doctor, fost preşedinte al Colegiului Medicilor din România şi fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, s-a angajat pe sine însuşi în proiectul european „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medicolegale” câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era la vremea respectivă.

Eugen Bădălan – Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Mare Cruce (2000), Ordinul Meritul Militar clasa a III-a (1989), clasa a II-a (1993) și clasa I (1998), Medalia Meritul Militar clasa a II-a (1978) și clasa I (1984) -4 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere (termen de încercare 9 ani) pentru abuz în serviciu privind înstrăinarea unor bunuri ale Armatei și plata unei despăgubiri de peste 4,5 milioane lei Ministerului Apărării Naționale impreună cu alte cinci persoane, in dosarul „Tofan”, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 07.12.2011 (dosar 11270.1/1/2007), rămasă definitivă în 29.06.2012 prin decizia ICCJ-Completul de 5 judecători (dosar 549/1/2012). Fost şef al Statului Major al Forţelor Terestre, generalul (r) Eugen Bădălan deținea în perioada Revoluției din 1989 gradul de maior și funcția de șef de Stat Major la Divizia 11 Mecanizată de la Oradea din cadrul Armatei a IV-a Transilvania, având în subordine 22 ofițeri, 5 maiștri militari, 7 subofițeri, 2 oameni din personalul militar civil, 285 gradați și soldați. Divizia respectivă a trimis la Timișoara Batalionul de infanterie pe transportor auto blindat (TAB) din cadrul Regimentului Regimentul 19 Mecanizat Arad. Potrivit jurnalului de luptă, în perioada 17-22 decembrie 1989 Eugen Bădălan a coordonat acțiunile regimentului dizlocat la Timișoara. În raza de acțiune a dispozitivelor în care se aflau militari din cadrul Regimentului 19 mecanizate Arad (Piața Libertății-Piata 700, Calea Aradului, Calea Girocului-Complexul studențesc, Calea Șagului-Piața Maria-Tudor Vladimirescu) au murit împușcați 20 de oameni, iar alți 47 au fost răniți.

Remus Truică – Ordinul Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, 2004 -6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru abandon de familie şi răpire internaţională de copii și obligarea acestuia să înapoieze minorele la reşedinţa obişnuită a copiilor din Saint Martin, Franţa, la mama acestora, hotărâre pronunţată de Tribunalul București în 25.11.2011 (dosar 64634/3/2011), rămasă definitivă în 05.06.2012 prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul 64634/3/2011 (1307/2012). Remus Truică a fost secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru Adrin Năstase până în 20.12.2004. În prezent este judecat, alături de alți inculpați, pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare de bani, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și dare de mită, alături de alți inculpați, în dosarul „Ferma Băneasa”, de către Curtea de Apel Brașov (dosar 345/64/2015), în arest la domiciliu în perioada 11.12.2015-23.05.2016 (dosarele 667/64/2015, 716/64/2015, 60/64/2016, 153/64/2016, 240/64/2016, 305/64/2016), iar apoi sub control judiciar.

Sergiu-Tudor Medar – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000 -1 an închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul „Case pentru generali”. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe un termen de încercare 3 ani, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale. Între 1999–2005, Sergiu Medar a fost șef al Direcției de Informații Militare, la 03.10.2005 a fost numit director general la Direcția Generală de Informații a Apărării, iar la 25.11.2005 a fost numit de către președintele Traian Băsescu consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională, devenind șef al Comunității Naționale de Informații și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, până la 15.03.2007, când a fost eliberat din funcție.

Corneliu Dobrițoiu – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000 -1 an închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul „Case pentru generali”. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an închisoare pe un termen de încercare 3 ani, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale. Corneliu Dobrițoiu a fost ministru PNL al apărării în guvernul Ponta 1.

Corneliu Duță – Ordinul Steaua României, în grad de Ofițer, 2000 -1 an și 2 luni închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial și 2 luni închisoare pentru participație improprie la infracţiunea de fals intelectual, ambele condamnări în dosarul „Case pentru generali”. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 1 an și 2 luni închisoare pe un termen de încercare 3 ani și 2 luni, hotărâre pronunţată de ICCJ-Secţia Penală în 23.03.2015 (dosar 4426/1/2013), rămasă definitivă în 24.05.2016 prin decizia ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 3301/1/2015). Inculpatul, general (r), a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Ministerul Apărării Naţionale.

Gheorghe Bucur – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2004 -2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru complicitate la cumpărare de influenţă, hotărâre pronunţată în apel de ICCJ-Complet de 5 judecători în 10.03.2014 (dosar 1755/1/2013) care a modificat sentinţa ICCJ-Secţia Penală din 02.03.2012 (dosar 3948/1/2008), ce dispunea suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani. Notarul Gheorghe Bucur, fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a primit o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru complicitate la cumpărare de influenţă într-un dosar privind fraudarea concursului pentru procurori şefi, în care au fost judecaţi și procurorii Eugen Cojocaru, Georgeta Gabriela Ghiţă, Sterian Guli şi Gheorghe Dumitru și judecătorul Gheorghe Cerbeanu.
Procurorul Eugen Cojocaru a cerut în noiembrie 2007 de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro, oferindu-se să-și traficheze influenţa asupra membrilor Comisiei de examinare a concursului pentru funcţii de procurori şefi, ca să-i convingă să-l ajute pe procurorul Dumitru să promoveze ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Procurorul Gheorghe Dumitru a fost ajutat și de Gheorghe Bucur, căruia în intervalul octombrienoiembrie 2007 i-a dat mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky), pentru ca Bucur, prin influenţa pretinsă asupra unor membri ai CSM, să-i determine să intervină la Comisia de examinare în favoarea candidatului la postul de procuror șef în Argeș. De altfel, Bucur a și cărat șpaga de 15.000 euro dinspre procurorul Gheorghe Dumitru spre Eugen Cojocaru. 16.Mihai Necolaiciuc – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2000 -4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice (deturnare de fonduri), hotărâre pronunţată în 17.10.2014 de Curtea de Apel Bucureşti (dosar 20889/299/2011) care a modificat sentinţa de achitare a Judecătoriei Sectorului 1 din 07.01.2014. Din pedeapsă s-a scăzut intervalul 17.06.2009-18.10.2011 petrecut de Necolaiciuc în arest preventiv, astfel că în iulie 2015 a fost eliberat condiționat. Anterior a fost fugar, ascunzându-se câțiva ani în Statele Unite, unde a fost capturat în iunie 2009 și extrădat în 2011. Mihai Necolaiciuc, fost director general al SNCFR SA, împreună cu Viorica Olaeru, directorul Directiei Economice a SNCFR SA au fost trimişi în judecată de către DNA în mai 2011, sub acuzaţia că în intervalul decembrie 2001-ianuarie 2003 și-au încălcat atribuțiile de serviciu și au utilizat peste 8,6 milioane lei (2.755.000 euro), provenită dintr-un credit acordat de catre BEI, în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, cei doi directori ignorând clauzele respectivului contract de împrumut. Necolaiciuc mai este judecat în alte dosare penale.

Dorinel Mihai Mucea – Ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 2004 -4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a), b) şi g) Cod penal, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi 1 an şi 6 luni închisoare pentru divulgare a informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice. Cele două condamnări au fost contopite, rezultând o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi, ca pedeapsă accesorie, fiind dedusă din pedeapsa aplicată durata reţinerii si arestării preventive de la 28.11.2006 la 23.01.2007, hotărâre pronunţată în 27.01.2015 în „Dosarul privatizărilor strategice” de ICCJ-Complet de 5 judecători (dosar 672/1/2014), care a modificat sentinţa ICCJSecţia Penală din 03.12.2013 (dosar 2816/1/2009), ce dispunea o pedeapsă de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea unor drepturi ca pedeapsă complementară. Alături de Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei şi Comerţului, au mai fost condamnaţi, între alții, Nagy Zsolt, fost ministru al comunicaţiilor și tehnologiei informației (4 ani închisoare), Ioan Codruţ Şereş, fost senator PC şi fost ministru al economiei şi comerţului (4 ani şi 8 luni închisoare). Şereş a fost condamnat ulterior şi la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului, în dosarul Hidroelectrica în 29.02.2016, de către ICCJ-Complet 5 judecători (dosar 3095/1/2014). Mucea și acoliții săi au fost trimiși în judecată în martie 2009 de către DNA sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. Aceștia au fost acuzați că au derulat activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea a 8% din acţiunile Petrom, privatizarea/restructurarea SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, administrate de OPSPI și a CN Poşta Română din portofoliul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii SA, precum și selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a 46% din acţiunile statului SC Romtelecom SA, acțiuni aflate în portofoliul MCTI.