Întrebat despre posibilitatea introducerii taxei de solidaritate – 0,5% – 1% pe cifra de afaceri, Klaus Iohannis a respins inițiativa și a preferat să discute mai degrabă despre „digitalizare”.
„Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Această opinie nu am exprimat-o doar acum. Taxa de solidaritate nu mi se pare corectă, ca principiu. Nu e cel mai bun și modern mod de a impozita.
Până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că în România se poate introduce o altfel de cotă, este o discuție care s-a purtat de-a lungul timpului. Pentru a păstra o transparență și o formă de a o pune în practică, ne-am exprimat mereu pentru cota unică. Nu e un principiu ce nu poate fi schimbat… Acum nu văd altă soluție pentru România.
După ce terminăm digitalizarea, această discuție se poate relua. Aceste schimbări nu pot apărea pe termen scurt”, a declarat Iohannis.
În cadrul conferinței de presă de marți, Iohannis a mai vorbit despre modificarea Constituției. Oficialul de la Palatul Cotroceni nu a oferit mai multe informații pe marginea acestui subiect.
„Cred că e nevoie de o revizuire a Constituției, în sensul modernizării Constituției. E un proces politic amplu, care ajunge în fața poporului ce trebuie să se exprime printr-un referendum. O să exprim o opinie care vă surprinde. E nevoie de revizuirea și modernizarea Constituției, dar nu cred că e posibil până în 2024″, a mai transmis Iohannis.
Zilele trecute, economistul Ilie Șerbănescu a comentat pentru RomâniaTV.net scenariul introducerii taxei de solidaritate. În opinia acestuia, introducerea unei astfel de taxe este doar un scenariu fantezist.
„Nu se poate stabili o taxă de solidaritate atât timp cât nu tu (n.r. – Guvernul României) decizi, ci companiile multinaționale decid. Evident, ele nu vor fi de acord vreodată. Nu trebuie să fi cine stie ce somitate ca să constați acest lucru.
Guvernanții (n.r. – din România) au comanda asta de la stăpânii lor, simplu. Ei sunt interesați ca să transmită o astfel de comandă”, a declarat Ilie Șerbănescu, pentru RomâniaTV.net.
În România, marea majoritate a companiilor-mamut sunt din Germania, Franța și Austria, dar și din țări precum Olanda, Belgia, Rusia și Marea Britanie.