Klaus Iohannis: Securitatea energetică rămâne prioritară în 2023

Klaus Iohannis a declarat, la întalnirea cu şefii misiunilor diplomatice, că „întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse”.
„Anul 2022 fost un an al transformărilor profunde. Europa și lumea întreagă nu mai sunt și nu vor mai fi la fel. Întregul sistem global a fost dezechilibrat prin crize suprapuse.România a fost alături de cetățenii Republicii Moldova”, a spus Klaus Iohannis în discursul său.

„Am gestionat exemplar, aş spune, printr-un răspuns multidimensional o situaţie fără precedent la frontiera UE şi a NATO, iar profilul României a crescut exponenţial la nivel regional, european şi global”, a spus președintele, la Palatul Cotroceni, marți.

Klaus Iohannis: România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat

Alte articole

Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

CTP, verdict clar: ”Ce are de făcut Klaus Iohannis este să demisioneze”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in Romania, că securitatea energetică rămâne prioritară şi pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor, el afirmând că există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european.

Klaus Iohannis nu renunţă la Schengen: „Succesul din 2022 privind MCV trebuie completat anul acesta cu binemeritata aderare a României la Schengen”
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că securitatea energetică rămâne prioritară. ”Pentru 2023, România va continua să ia măsurile necesare pentru a se asigura că mixul energetic diversificat şi tehnologiile cu costuri reduse se reflectă în facturile finale ale cetăţenilor”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a menţionat că există un interes crescut al statelor din regiunea Mării Negre de a consolida conectivitatea, cu efecte benefice atât în plan regional, cât şi în plan european.

”Un exemplu elocvent îl reprezintă Acordul cvadripartit dintre România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, a cărui semnare am găzduit-o luna trecută, în prezenţa Preşedintei Comisiei Europene. Acest Acord este un pas important în realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile prin Marea Neagră. Este, totodată, un exemplu de proiect european care poate contribui la rezilienţa noastră comună. Sunt teme prioritare pentru România, alături de un grad cât mai ridicat al investiţiilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin fondurile europene clasice, esenţiale pentru creşterea noastră economică. Numai anul trecut au intrat în economia românească peste 11 miliarde de euro prin aceste fonduri”, a spus preşedintele.

El a ţinut să menţioneze că ”rezilienţa noastră nu înseamnă numai securitate, în sensul mai larg, ci şi o economie solidă, orientată spre viitor şi capabilă să facă faţă oricăror potenţiale şocuri”.

”Vom aprofunda, în 2023, relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Franţa, Germania, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice. De asemenea, vom continua să dezvoltăm relaţiile de cooperare cu partenerii noştri strategici din Caucazul de Sud – Georgia şi Azerbaidjan, şi vom acţiona pentru revitalizarea relaţiilor tradiţionale cu Armenia. La intersecţia demersurilor noastre în plan european şi regional va continua să se afle Iniţiativa celor Trei Mări. Anul acesta voi găzdui pentru a doua oară, în numele României, Summitul Iniţiativei. Dorim să reconfirmăm Iniţiativa ca platformă politică matură, generatoare de investiţii şi interconectare strategică pe axa Nord-Sud şi de conectivitate cu partenerii Iniţiativei”, a mai spus preşedintele.

Klaus Iohannis a menţionat că ”România îşi va urmări şi în 2023 obiectivele de politică externă pe baza celor trei piloni esenţiali: creşterea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană, respectiv în NATO, şi aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii”.

”Anul care tocmai a început nu va fi simplu. Ne va testa în continuare capacitatea de a răspunde la provocări, de a rămâne solidari şi mai ales uniţi. Răspunsul României la criza provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei va continua să fie multidimensional şi cuprinzător. Vom continua să sprijinim Ucraina şi Republica Moldova, inclusiv aspiraţiile lor europene şi euroatlantice, după caz.  Repet aici ceea ce am transmis la Kiev şi la Chişinău – România va oferi tot sprijinul, pentru cât timp va fi necesar”, a afirmat preşedintele.

Ciolacu îl vrea pe Mihai Tudose în Guvern, la rotativă: ”E un om cu experienţă, la fel ca Grindeanu”
Şeful statului a mai spus că la nivel european, are încredere că anul 2023 va fi un reper pentru o Uniune Europeană mai puternică şi mai rezilientă, o Uniune a valorilor, capabilă să proiecteze stabilitate şi pregătită să facă faţă provocărilor viitorului.

”Urăm succes Preşedinţiei suedeze a Consiliului Uniunii Europene şi salutăm angajamentul acesteia de a se implica în protejarea valorilor democratice şi a statului de drept, faţă de care România însăşi este profund ataşată. Mediul internaţional este într-o profundă schimbare. În 2023 acţiunea globală devine şi mai relevantă. Calea cea mai bună de a gestiona provocările momentului precum criza energetică, alimentară, economică sau climatică este cooperarea internaţională, în spiritul solidarităţii şi al responsabilităţii comune. Izolarea nu poate fi soluţia. Avem nevoie de un dialog deschis şi sincer cu partenerii de pe alte continente, pentru a înţelege preocupările lor şi pentru a identifica împreună căi de acţiune Problemele globale se soluţionează prin acţiuni globale. În egală măsură, avem nevoie de o consolidare a relaţiilor economice şi de investiţii”, a spus el.

Klaus Iohannis a menţionat că anul care tocmai a început va fi important pentru revigorarea relaţiilor noastre cu prietenii şi partenerii tradiţionali din Asia de Sud şi Sud-Est, Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină.

”2023 va marca ridicarea relaţiilor cu Japonia la un nivel superior, de parteneriat strategic. Vom continua amplificarea relaţiei cu Coreea de Sud, cu care celebrăm 15 ani de parteneriat strategic, vom lucra pentru consolidarea Parteneriatului extins cu India, precum şi a relaţiei cu Vietnam. La 75 de ani de relaţii neîntrerupte cu Statul Israel, vom lucra împreună pentru a da şi mai multă consistenţă cooperării noastre bilaterale, de natură strategică. Ne propunem să intensificăm seria de contacte la nivel înalt cu statele din Golf, cu Egiptul, Iordania şi ţările din Magreb, precum şi cu statele africane sub-sahariene, care să ducă la relansarea prezenţei României în Africa. Este timpul să adoptăm o nouă abordare a acestui continent crucial pentru viitorul omenirii, inclusiv printr-o nouă Strategie a României pentru Africa. Totodată, dorim să transmitem un semnal puternic partenerilor şi prietenilor noştri latino-americani şi caraibieni privind hotărârea României de a contribui la dinamizarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale”, a afirmat Iohannis.

Preşedintele a mai transmis că ”agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă şi Acordul de la Paris privind schimbările climatice reprezintă repere comune de acţiune pentru anii următori, în întregul sistem ONU, iar România va fi un actor implicat în aceste domenii” şi ”tot în registru multilateral, ne propunem să valorificăm cei 30 de ani de apartenenţă la Organizaţia Internaţională a Francofoniei”.

”În actualul context geopolitic turbulent şi imprevizibil, România s-a adaptat rapid şi a avut o contribuţie solidă, credibilă şi vizibilă pe scena regională, europeană şi internaţională. Vom continua, acţionând cu fermitate, să ne consolidăm capacitatea de apărare a intereselor strategice. Reamintesc şi obiectivul asigurării, la standard european, a drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din vecinătate. În gestionarea provocărilor comune, dialogul, cooperarea şi solidaritatea rămân esenţiale, iar rolul dumneavoastră în consolidarea relaţiilor dintre statele noastre rămâne primordial. Vă doresc mult succes în anul care urmează şi vă urez multă sănătate şi un an 2023 mai paşnic, mai bun şi mai prosper. Aceleaşi urări le adresez şi diplomaţilor români. Contez pe contribuţia dumneavoastră activă şi rapidă pentru a ne îndeplini obiectivele de politică externă”, le-a transmis preşedintele şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi în Romania.