Klaus Iohannis: „Sunt devastatoare dramele ucrainenilor, NATO trebui să întărească flancul estic”

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi într-o declaraţie de presă comună cu preşedintele Guvernului spaniol Pedro Sánchez, că războiul din Ucraina înseamnă o profundă criză umanitată şi are efecte devastatoare asupra ucrainenilor care au fost nevoiţi să părăsească ţara în urma invaziei Rusiei.

Klaus Iohannis: Nu dorim un război cu nimeni, dar nici nu putem să tolerăm să fim slabi şi să fim atacaţi

„Am susţinut securizarea reţelei energetice a Republicii Moldova şi Ucraine. (…) Războiul din Ucraina înseamnă însă, în primul rând, o profundă criză umanitară. Sunt devastatoare dramele ucrainenilor care sunt nevoiţi să îşi părăsească ţara. Am discutat cu preşedintele Guvernului spaniol despre măsurile României, în special operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava. Acest hub umanitar reprezintă expresia concretă a solidarităţii europene esenţială în aceste momente”, a afirmat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis, declaraţii după întâlnirea cu Maia Sandu. „Am venit azi la Chișinău cu un mesaj puternic: România e alături de Republica Moldova”

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Klaus Iohannis a mai spus că împreună cu Pedro Sanchez a evaluat „situaţia de securitate din proximitatea directă a flancului estic şi sigur în special la Marea Neagră, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina”.

„Am mulţumit Spaniei pentru asigurarea anul trecut a misiunii de poliţie aeriană din România”, a adăugat şeful statului.

„Îmi face o deosebită plăcere să urez bun venit la Bucureşti Preşedintelui Guvernului Regatului Spaniei, domnul Pedro Sánchez. Bienvenido a Bucarest, Pedro! Am avut discuţii consistente cu privire la subiecte de importanţă majoră, mai ales în contextul actual de securitate.  România şi Regatul Spaniei au dezvoltat de-a lungul timpului legături puternice, iar între cetăţenii noştri există, fără nicio îndoială, legături de prietenie autentică şi durabilă. Comunitatea română din Regatul Spaniei, a doua cea mai mare comunitate a noastră, este foarte bine integrată şi are un rol semnificativ în viaţa economică şi socială a statului spaniol. I-am mulţumit cu acest prilej Preşedintelui Sánchez pentru susţinerea oferită constant cetăţenilor români care trăiesc şi muncesc în Spania.   Subiectul principal al întâlnirii noastre de astăzi a vizat, desigur, războiul din Ucraina şi implicaţiile sale profunde, nu numai în planul securităţii euroatlantice, dar şi în cel al gestionării situaţiei umanitare şi al evoluţiilor în domeniul energiei. Am discutat toate aceste aspecte, inclusiv în pregătirea reuniunilor Consiliului European şi Summitului NATO de săptămâna viitoare de la Bruxelles”, a afirmat Klaus Iohannis.

Preşedintele României a vorbit şi despre impactul crizei din Ucraina din punct de vedere energetic şi în contextul creşterii semnificative a preţurilor la energie.

„Impactul crizei din Ucraina din punct de vedere energetic, mai ales că ne confruntăm cu o creştere substanţială a preţurilor la energie încă dinainte de această criză, ne preocupă şi am avut o discuţie amplă cu domnul Preşedinte Sánchez pe acest subiect. Obiectivul asigurării securităţii energetice la nivelul Uniunii Europene ajunge astfel, în actualul context, să aibă o importanţă strategică sporită. De altfel, am formulat la reuniunea informală a Consiliului European de la Versailles, de săptămâna trecută, o serie de decizii importante care vizează eliminarea dependenţelor energetice de Federaţia Rusă. Din discuţiile pe care le-am avut astăzi, a reieşit clar că România şi Spania au opinii convergente cu privire la importanţa pe care o acordăm dezvoltării infrastructurii de transport energetic, asigurării interconectărilor între statele membre, creşterii producţiei şi a capacităţilor de stocare. România este dispusă să pună la dispoziţie propria infrastructură energetică pentru diversificarea aprovizionării cu gaze naturale din surse multiple. Măsurile necesare pentru diminuarea cât mai mult posibil a impactului evoluţiei preţurilor la energie asupra consumatorilor europeni, aşa cum am spus deja, ne preocupă şi vor fi discutate la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, unde vom avea abordări foarte apropiate. Măsurile luate la nivel european trebuie să aibă în vedere şi securizarea din punct de vedere energetic a Republicii Moldova şi a Ucrainei. Este ceea ce am susţinut şi astăzi, pentru că cele două state vecine au nevoie să beneficieze de ajutorul nostru nemijlocit. Aceasta înseamnă să ne asumăm acţiuni concrete şi consistente în această direcţie”, a adăugat şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a amintit şi de hub-ul umanitar de la Suceava prin care este acord ajutor refugiaţilor din Ucraina.

„Războiul din Ucraina înseamnă însă, în primul rând, o profundă criză umanitară. Sunt devastatoare dramele a milioane de ucraineni care sunt nevoiţi să-şi părăsească ţara aflată sub bombardamente. Din primul moment, România a acordat sprijinul deplin tuturor refugiaţilor din Ucraina care vin în ţara noastră. Am discutat cu preşedintele Guvernului spaniol despre măsurile adoptate de România în acest sens, în special operaţionalizarea centrului logistic de la Suceava, care colectează şi transferă în Ucraina şi, dacă este cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar internaţional. Acest hub umanitar reprezintă expresia concretă a solidarităţii europene, esenţială în aceste momente. Am atras atenţia că Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru, al Uniunii şi al statelor membre, pentru a gestiona fluxul crescut de refugiaţi. Am transmis Preşedintelui Guvernului spaniol întreaga apreciere pentru cooperarea foarte bună în cadrul NATO şi susţinerea României pentru un Summit aliat de succes în luna iunie, la Madrid. Noul Concept Strategic aliat, care va fi adoptat la Madrid, va trebui să reflecte adecvat noua realitate de securitate. Am evaluat, aşadar, împreună situaţia de securitate din proximitatea directă a Flancului Estic şi, sigur, în special, la Marea Neagră, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Această nouă situaţie necesită consolidarea consistentă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în special în sudul său, unde se află România – inclusiv prin crearea rapidă a Grupului de Luptă amplasat în ţara noastră. Contăm pe sprijinul Spaniei în acest sens”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

Acesta a mai mulţumit Spaniei „pentru asigurarea anul trecut, în 2021, a misiunii de poliţie aeriană în România şi pentru contribuţia la structurile de comandament NATO de la noi.

„Încurajez creşterea acestor contribuţii în România şi la Marea Neagră, pentru că actualul context extrem de complicat o impune. România va continua să acţioneze, la rândul său, ca stat responsabil, contribuitor la securitatea regională şi euroatlantică alături de Spania şi de ceilalţi aliaţi. În încheiere, îi mulţumesc preşedintelui Sánchez pentru discuţia deschisă, care ne-a oferit prilejul de a transmite încă un mesaj puternic de solidaritate europeană şi aliată, orientat ferm către restabilirea păcii şi a bunăstării în Europa”, a conchis şeful statului.