Klaus Iohannis a afirmat că a fost o reuniune foarte importantă atât pentru NATO, cât și pentru România. Tema principală de discuție a fost conflictul armat din Ucraina izbucnit de Rusia și efectele lui pe termen lung, la nivel global.
„Lucrurile s-au mişcat repede astăzi. Am terminat prima sesiune a summit-ului NATO şi iată avem deja ştiri foarte importante pentru naţiune. A fost o reuniune cu o profundă însemnătate pentru Alianţă, dar şi pentru România în contextul actual de securitate. Punctul central al discuţiilor noastre a fost invazia rusă împotriva Ucrainei şi implicaţiile pe termen lung în plan regional, autoatlantic, dar şi global. Împreună cu ceilalţi aliaţi am adoptat decizii de importanţă majoră care fac din NATO o organizaţie mai puternică, mai eficientă şi mai prezentă la nivel internaţional”, a spus președintele României.
Iohannis a enumerat au fost deciziile luate în cadrul reuniunii NATO. „În primul rând, am decis consolidarea sprijinului pentru Ucraina, prin adoptarea unui pachet consolidat de măsuri de asistenţă. În al doilea rând, am adoptat un nou concept strategic al NATO care asigură direcţile majore de acţiune pentru cel puţin următorii 10 ani.
Vă amintiţi că România a fost primul stat aliat care a susţinut necesitatea unui nou document pragmatic aliat şi iată că astăzi acest nou document a fost aprobat.
În al treilea rând, în contextul evoluţiilor dramatice din Ucraina, am decis să consolidăm pe termen lung poziţia de descurajare pe Flancul Estic. Este un demers absolut necesar pe care l-am solicitat noi insistent, mai ales după 24 februarie, în toate discuţiile pe care le-am avut la NATO, dar şi cu aliaţii noştri”, a mai spus șeful de stat.
„Am convenit un cadru care asigură parametri unei posturi capabile să răspundă eficient tuturor ameninţărilor. Aici, la Madrid, am decis intensificarea sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din vecinătatea estică, inclusiv pentur Republica Moldova şi Georgia, cei mai expuşi efectelor evoluţiilor de securitate. Toate aceste decizii răspund unei solicitări majori făcută de noi, de România. Toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse şi rezolvate în sensul solicitat şi sperat de noi. Acesta este rezultatul unei munci în echipă pentru care vreau să adresez mulţumiri tuturor celor implicaţi.
În ceea ce priveşte conceptul strategic, acest reflectă adecvat situaţia actuală de securitate, fiind puternic ancorat în realitate. În plus, Rusia e definită ca principala ameninţare la adresa securităţii euroatlantice, aşa cum am explicat că a cerut România.
Pentru prima dată, Marea Neagră este menţionată într-un concept strategic al NATO asigurând o vizibilitatea fără precedent Mării Negre şi întregii zone în care ne aflăm, ceea ce reflectă fără echivoc unde se află în prezent NATO. De asemenea, în conceptul strategic este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea alianţilor de pe Flancul Estic”, a continuat Klaus Iohannis.
„Mai mult, ca parte a întăririi posturii NATO pe Flancul Estic, se face referire la o prezenţă terestră substanţial şi persistentă la întărirea apărării aeriene şi antirachetă, a prepoziţionării de echipamente militare şi îmbunătăţirii infrastructurii pentru asigurarea întăririi aspectelor deosebit de importante pentru România.
Acum, atât nordul, cât şi sudul Flancului Estic au structură similară care se bazează pe prezenţă americană şi pe grupurile de luptă, ceea ce asigură coerenţa posturii pe întregul flanc, aşa cum am cerut noi tot timpul.
Anunţul preşedintelui Biden referitor la prezenţa suplimentară americană în România prin dislocarea unui comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră exprimă încă o dată soliditatea parteneriatului nostru strategic cu SUA. Suplimentarea prezenţei americane pe care am susţinut-o constant va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni
Dincolo de anunţul SUA, urmare a deciziilor aliate din aceste zile, grupul de luptă înfiinţat în România poate fi crescut de la nivel de batalion la nivel de bridagă, dacă situaţia de securitate o va impune. Lucrăm împreună cu Franţa care este naţiune cadru în această structură. Am decis ca grupurile de luptă să beneficieze de forţe de întărire precis alocate acestor şi de prepoziţionări de echipamente, dar şi de muniţie
Am prezentat aliaţilor măsurile adoptate pe plan naţional, în special creşterea bugetului dedicat Apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând chiar cu anul 2023. România a fost printre cei care au susţinut creşterea bugetului comun al Alianţei, adică banii care se alocă ca atare pentru funcţionare. Un buget sporit ne asigură o implementare eficientă a tuturor măsurilor adoptate
Totodată, azi am decis să adoptăm măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina. Republica Moldova şi Georgia, precum şi pentru alţi parteneri, în funcţie de nevoile şi specificul fiecărei ţări. România este decisă să se implice activ în implementarea pachetelor de asistenţă. Am luat decizii importante la adaptarea Alianţei la provocările viitorului.
În acest sens, menţionez lansarea fondului NATO de inovare şi urmează semnarea cartei privind acceleratorul NATO pentru inovare la care România deja şi-a anunţat participarea. Doresc să salut şi cu această ocazie progresul decisiv în privinţa aderării Suediei şi Finlandei la NATO, la care şi România a contribuit şi care va face Alianţa mai puternică. Prin deciziile luate, securitatea României şi a fiecărui român este mai bine asigurată”, a adăugat liderul.