Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, în sistem de videoconferinţă, la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din statele NATO.
„Reuniune extraordinară a NATO după atacul nejustificat şi neprovocat al Rusiei asupra Ucrainei. Cu toţii am subliniat necesitatea unui răspuns ferm, coordonat şi puternic din partea comunităţii euro-atlantice”, a scris şeful statului, pe Twitter.
Iohannis a solicitat, totodată, accelerarea procesele interne pentru adoptarea măsurilor suplimentare pentru întărirea posturii pe Flancul estic.
„Solicit cu tărie accelerarea proceselor interne pentru a adopta măsuri suplimentare pentru întărirea posturii pe Flancul estic. În acest sens, trebuie să stabilim imediat mai multă prezenţă consolidată NATO, inclusiv un grup de luptă în România”, a completat şeful statului.
Klaus Iohannis a condamnat la Bruxelles atacul militar al Rusiei în Ucraina şi a susţinut sancţiuni dure contra Rusiei
Preşedintele României a subliniat, în intervenţia sa, că, în acest moment, afirmarea clară şi fără echivoc a sarcinii fundamentale a NATO, de apărare colectivă, reprezintă un mesaj puternic al unităţii şi solidarităţii aliate. Preşedintele Klaus Iohannis menţionat, în acest sens, şi coordonarea eficientă realizată în cadrul Summitului Formatului B9, găzduit chiar înainte de reuniunea NATO de către România şi Polonia.
Preşedintele României a condamnat în mod ferm invazia militară neprovocată a Rusiei asupra Ucrainei, arătând că aceste acţiuni reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional, un act de agresiune împotriva unui stat suveran şi independent. El a reiterat necesitatea ca răspunsul comunităţii euroatlantice să fie ferm, coordonat, unitar şi substanţial.
De asemenea, Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politica externă şi de securitate.
„Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat că actualul context grav de securitate regională demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în mod special la Marea Neagră. Preşedintele României a reiterat şi importanţa consolidării securităţii cibernetice”, a arătat sursa citată.
Totodată, Klaus Iohannis a adresat mulţumiri tuturor partenerilor aliaţilor pentru deciziile luate de a trimite trupe şi echipamente militare în România.
Şeful statului s-a referit la importanţa accelerării procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România, ca măsură de a consolida suplimentar postura de descurajare şi apărare a NATO în regiune.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, şi cu această ocazie, sprijinul care trebuie acordat şi Republicii Moldova şi Georgiei, afectate de această situaţie de securitate.
Potrivit aceleiaşi surse, în cadrul Summitului, liderii aliaţi au condamnat, în cei mai fermi termeni, invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Aceştia au solicitat încetarea imediată a asaltului militar şi retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei şi au afirmat că Rusia poartă toată responsabilitatea acestui conflict, respingând calea diplomaţiei şi a dialogului oferită în mod repetat de către NATO şi aliaţi. De asemenea, au subliniat că atacul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva unui stat suveran, independent şi paşnic a încălcat prevederile dreptului internaţional şi principiile Cartei ONU.
Liderii aliaţi au reafirmat faptul că NATO este pe deplin solidară cu Ucraina, autorităţile ucrainene şi curajosul popor ucrainean.
De asemenea, şefii de stat şi de guvern participanţi au reiterat angajamentul Alianţei Nord-Atlantice pentru principiile securităţii europene, inclusiv al celui prin care fiecare naţiune are dreptul de a îşi alege aranjamentele de securitate la care să fie parte. Liderii aliaţi au precizat că vor continua să acorde tot sprijinul politic şi practic Ucrainei.
„În lumina acţiunilor Rusiei, NATO va trage concluziile necesare pentru adaptarea posturii de descurajare şi apărare. Aliaţii au avut consultări în cadrul articolului 4 din Tratatul de la Washington, iar Alianţa Nord-Atlantică va continua să adopte toate deciziile şi măsurile solicitate pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor statelor aliate. Liderii NATO au subliniat că rămân uniţi în a proteja întreg teritoriul aliat şi au precizat că angajamentul care decurge din Articolul 5 din Tratatul de la Washington rămâne unul extrem de solid”, a mai arătat Administraţia Prezidenţială.