Klaus Iohannis, vizită în Parcul Naţional Văcăreşti de Ziua Pământului: „Voi acorda protecţia mea şi înaltul patronaj acestui parc” VIDEO

Administraţia Prezidenţială a anunţat că vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Parcul Natural Văcărești are loc, astăzi, la ora 12. Şeful statului a vizitat „Delta Văcăreşti”, care este arie naturală protejată, cu ocazia Zilei Pământului.

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis după vizită în Parcul Naţional Văcăreşti

Am venit astăzi fiindcă astăzi este Ziua Pământului și am crezut că o vizită în Parcul Natural Văcărești este exact potrivită pentru această Zi a Pământului. Nu cred că spun un secret dacă afirm că Pământul are nevoie de foarte multă protecție și asta implică nenumărate aspecte.

Zona aceasta a apărut mai degrabă întâmplător, a fost descoperită de câțiva entuziaști, care au înființat o asociație, și profit de această ocazie să îi felicit pe acei entuziaști pe care i-am întâlnit astăzi aici și pe ceilalți membri din asociație, rangerii cu care am vorbit, fiindcă se ocupă de această zonă.

A devenit o zonă foarte cunoscută în București și în toată țara. Parcul Natural Văcărești este un parc „sălbatic”, este o zonă unde oricine dorește să ia contact cu natura poate să o facă foarte ușor.

Alte articole

Victor Ciutacu, despre fanii preşedinţilor: „Pe măsură ce nisipul din clepsidră s-a împuținat, l-au luat și pe Iohannis la șuturi”

Mircea Dinescu: „Iohannis e aidoma unui dulap săsesc, piaza rea a României”

Acest tip de parc „sălbatic” există de foarte mult în foarte multe orașe din lume. La noi încă este o zonă puțin explorată și de aceea mă bucur că exemplul Parcului Natural Văcărești merge mai departe.

Știu că există un interes în mai multe municipii de a înființa astfel de parcuri, în zone în care se pretează, în oraș sau în imediata apropiere a orașului.

Pentru a sublinia importanța unui astfel de parc, a acestui parc și a conceptului, voi acorda protecția mea și Înaltul Patronaj acestui parc. Sper ca exemplul să fie unul pozitiv și să avem din ce în ce mai multe zone verzi și de acest tip, zone cvasi-sălbatice.

Avem, practic, în toate orașele mari din România un deficit de zonă verde. Avem nenumărate blocuri, alei betonate, foarte puține zone verzi și în ultimele decenii s-a studiat și s-a găsit că ele sunt vitale pentru o comunitate echilibrată.

În acest sens, am discutat și împreună cu domnul ministru, împreună cu asociația, cu cei interesați de aici. Cred că trebuie să intervenim un pic și pe legislație, trebuie să dăm mai multă atenție acestei zone și cred că toată lumea își dă seama că asta este de fapt o mică parte dintr-o atenție pe care trebuie să o dăm mediului și naturii, ca să trăim cu toții într-o zonă mai plăcută, mai sănătoasă și mai bună pentru generațiile care vin.

Klaus Iohannis, despre problema locurilor din secţiile ATI pentru pacienţii COVID-19

Observăm cu toții că numărul de persoane nou infectate este considerabil mai mic decât săptămâna trecută și decât acum două săptămâni.

Încet, încet, din fericire, scade și numărul persoanelor internate la Terapie Intensivă.

Cred că am depășit perioada de maximă presiune asupra secțiilor de terapie intensivă, dar asta în sine nu rezolvă problema și e nevoie de o atenție specială pentru aceste secții.

Am discutat și anul trecut, și anul acesta cu reprezentanții acestor specialități și este clar că, în cadrul reformei sistemului de sănătate publică, o atenție deosebită trebuie acordată nu numai dotării spitalelor, ci și zonei de resursă umană. Trebuie să avem mai mulți studenți, mai multe specialități, mai mulți tineri care se îndreaptă spre această meserie.

Pe de altă parte, zona de vaccinare, campania de vaccinare nu este în dificultate. Am discutat ieri, când am fost la primul centru mobil de vaccinare, cu domnul doctor Gheorghiță și l-am întrebat același lucru, fiindcă pe platforma de înscriere într-adevăr nu sunt foarte, foarte mulți, însă foarte mulți cetățeni se adresează medicului de familie care îi înscrie, mulți se adresează direct telefonic și, bunăoară, ieri am avut 90 și ceva de mii de persoane vaccinate, dar înscrieri noi, summa summarum, tot atâtea.

Deci, dacă menținem acest ritm și, sigur, vom diversifica campania de încurajare, în jur de 100.000 de persoane pe zi vaccinate, ne atingem obiectivele.

S-a pornit pe mai multe paliere. S-a discutat cu firmele mari care doresc să își vaccineze personalul, inclusiv cu zona HoReCa, și există foarte mult interes și aici vom avea cu certitudine un succes notabil.

Pe de altă parte, este în plan o campanie prin care mergem noi mai aproape de cetățean; vor fi instalate centre de vaccinare de diverse tipuri în zonele unde sunt foarte accesibile, sunt în plan centre de vaccinare de tip drive-through, adică te duci cu mașina acolo, te vaccinezi, pleci mai departe.

Toate acestea vor menține un ritm foarte ridicat, dar important este, până când suntem suficienți vaccinați, să respectăm, evident, restricțiile și să îi încurajăm pe toți să meargă să se vaccineze. Repet ce am spus și ieri și altă dată: restricțiile diminuează răspândirea virusului, însă soluția pandemiei este una singură: vaccinarea în masă.

Klaus Iohannis, despre situaţia de la Timişoara devenit „hub al traficanţilor”

Aștept informații mai detaliate de la Ministerul Afacerilor Interne, însă să știți că Timișoara nu a fost niciodată lăsată singură.

Nu cunosc motivele acestei evaluări făcute de primar, dar o să le aflu, fiindcă zona este pe graniță, este pe graniță și cu Serbia, și cu Ungaria.

Am avut tot timpul o presiune destul de mare din fluxul migratoriu și cei din zona de frontieră au gestionat bine aceste lucruri.

Primesc zilele acestea un raport mai detaliat, după care o să-l rog pe domnul ministru să facă publice datele. Deci, încă o dată, Timișoara nu va fi lăsată singură.

Iohannis, despre situaţia tensionată din Ucraina

Situația este îngrijorătoare. Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre, cu accent special pe zona de graniță de Est a Ucrainei.

Noi urmărim cu foarte mare atenție aceste lucruri, deci să nu-și imagineze cineva că noi stăm și așteptăm informații de la alții. Nu, noi dăm informații altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă.

Am avut mai multe discuții cu ministrul Apărării și cu alți conducători de servicii specializate, cunoaștem foarte bine situația din teren și tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult.

Suntem extrem de îngrijorați. Însă situația este una care trebuie extrem de atent evaluată nu doar militar și securitar, ci și diplomatic, și acest lucru îl facem.

Iar întrebarea despre CSAT – da, într-adevăr, voi convoca pe săptămâna viitoare o ședință a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră și acumulării de trupe pe granița de Est a Ucrainei.

Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază.

Klaus Iohannis, despre problemele ridicate de Dan Barna privind PNRR

Noi am lucrat intens și sub mare presiune, cum același lucru s-a întâmplat în toate statele din Uniune, să pregătim acest Plan Național de Redresare și Reziliență.

Este o noutate pentru toată lumea, nu a mai existat așa ceva și, în acest sens, au fost de așteptat dificultățile în conturarea planului. Dificultatea numărul 1 constă în faptul că se doresc reforme profunde, dar, în același timp, dificultatea 2, într-o perioadă foarte scurtă, foarte limitată de timp, avem doar câțiva ani la dispoziție.

În mod normal, reformele nu se fac peste noapte și proiectele importante nu se realizează în trei, patru ani. Însă vom fi pregătiți pentru acest Plan Național și vom îmbunătăți proiectele în așa fel încât să fie acceptate. Însă trebuie să înțelegeți că nu noi suntem în această situație, România.

Toți suntem în această situație, prin noutatea și presiunea asupra noastră, având în vedere timpul foarte scurt de implementare. Una peste alta, am convocat pentru luni o întâlnire cu responsabilii din Guvern și din alte zone care lucrează pe PNRR.

Vom evalua feedback-ul, primul feedback al Comisiei, vom îmbunătăți Planul. Ministerul se va prezenta din nou la Comisie cu Planul îmbunătățit și, în final, sunt convins că el va fi acceptat și vom putea să folosim acești bani.

Este o sumă foarte mare, 30 de miliarde de euro. Avem șanse imense să punem în practică reforme care s-au tot amânat și avem șansa să facem investiții care până acum, tot din lipsa de bani, nu s-a realizat. Și, eu sunt foarte hotărât ca, împreună cu Guvernul, să ducem lucrurile în zona de succes.

1 iunie la plajă fără mască?

1 iunie este o dată care, vă rog, să nu o supraevaluați. Este data la care Guvernul va prezenta evaluările pentru posibila relaxare.

Să nu credem din greşeală că 1 iunie este data de relaxare totală. Nu va fi!

Sunt foarte optimist şi cred că în cursul verii vom ajunge acolo.

Până atunci mai sunt atâtea săptămâni în care evaluăm mersul pandemiei.

Dacă numărul de infectări scade foarte mult, dacă numărul de persoane grav bolnave scade foarte mult şi în paralel numărul de vaccinări creşte, atunci cu siguranţă, rând pe rând, vom putea să renunţăm la anumite măsuri.

Vom putea să  relaxăm măsurile şi sper foarte mult ca în plină vară să ajungem în faza în care măsurile vor fi atât de puţine încât românii vor putea să-şi facă concediul în tihnă.

Despre cum lucrează coaliţia

Coaliția lucrează în condiții extrem de grele. Nu am avut o astfel de criză pandemică de mai bine de 100 de ani și trebuie să fim conștienți de profunzimea acestei crize, care complică toate procedurile administrative.

După părerea mea, Coaliția și Guvernul Cîțu fac față bine aceste perioade, au avut grijă ca economia României să nu se prăbușească, au avut grijă să avem suficiente locuri în spitale pentru ca cei bolnavi să fie tratați, au avut grijă să avem buget pentru anul acesta și toate lucrurile acestea trebuie apreciate la justa lor valoare.

În paralel, s-a reușit să se lucreze pe PNRR, care va fi updatat, și care, cu siguranță, va aduce un plus semnificativ pe zona de investiții și reforme. Deci evaluarea mea, sub linie, este una pozitivă.

Despre protejarea Parcului Văcăreşti

După părerea mea, este nevoie de un grup de lucru și deja, cu domnul ministru, am convenit să fie înființat acest grup de lucru, să vedem, să modernizăm legislația în domeniu.

Fiindcă, în 2018, părerea mea este că s-a greșit, când ONG-urile au fost scoase din ariile protejate, fiindcă asociațiile sunt cele care vin cu oamenii cei mai interesați și cei mai dornici să se implice pe proiecte din care ei nu câștigă nimic.

Deci este o implicare civică de o calitate foarte, foarte bună și importantă. Pe de altă parte, avem instituțiile statului care trebuie să fie conștiente că ele au un rol aici, inclusiv în a face rost de finanțare. Nimic nu se întreține singur.

Această zonă trebuie protejată, ca să nu avem incendii, cum am avut anul trecut – cred că mi-ați spus că am avut un incendiu aici. Deci, e nevoie să se implice foarte mulți actori; și ONG-uri, și administrația locală, administrația centrală, și, împreună cu domnul ministru, vom avea grijă ca din acest grup de lucru să se dezvolte și o modernizare a legislației, dar și instrumentele specifice pentru a interveni concret și pozitiv în aceste zone de parcuri naturale urbane.

Despre lipsa de citostatice

Am aflat din media și sunt convins că doamna ministru va rezolva urgent situația.

Despre tensiunile din Guvern

În criză se spun multe lucruri. Acum am trecut de criză și Guvernul își vede de treabă, coaliția funcționează și cred că acesta este lucrul cel mai important pentru cetățean. Acele mici înțepături reciproce trebuie lăsate în trecut.

Despre ameninţările Rusiei

Aceste chestiuni există în toată Europa. Ne preocupă pe toți, dar pentru noi, în România, este extrem de important să fim pe fază și suntem pe fază.

Însă noi solicităm – și în ultima vreme văd că reușim din ce în ce mai bine – o atenție sporită a NATO pe zona Mării Negre. Am reușit la Summitul din 2016 să aduc atenția NATO pe zona Mării Negre. De atunci, există o strategie NATO pe zona Mării Negre.

Îmi doresc să mergem mai departe cu aceștia. Înființăm centre de reziliență, centre de cybersecurity în România, și avem, evident, structurile noastre specializate, care se ocupă de aceste probleme. Însă ceea ce îmi doresc eu în această fază este să conștientizăm că e nevoie de o colaborare, și la NATO, și europeană, și este nevoie de o atenție sporită a tuturor pentru Flancul Estic.

Flancul Estic este o problemă care necesită întreaga atenție a NATO, dacă vorbim din punct de vedere militar, și este o zonă care necesită atenția Uniunii Europene, fiindcă pe Flancul Estic se află membri noi, care au economii care încă nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, care au infrastructuri critice care necesită foarte, foarte multă investiție până ajung la nivelul infrastructurilor critice din Europa de Est.

Și aceste lucruri le prezentăm, pe de-o parte în zona securitar-militară la NATO, în zona de infrastructuri critice și infrastructuri civile în Uniunea Europeană.

Până la urmă, este vital, și pentru noi, dar și pentru Uniune, să ajungem într-un timp rezonabil la același nivel, nu doar de trai, ci și de dezvoltare a zonelor securitare și infrastructură, și pentru asta avem nevoie, evident, de fondurile europene.

E posibil ca România să dea în judecată AstraZeneca?

Contractele au fost făcute de Comisie şi în consecinţă vom vedea cum se poate structura cel mai bine. Acest demers este evident dezamăgitor.

S-a făcut o contractare care nu a putut fi respectată de furnizor. Lucrurile nu pot fi trecute cu vederea pur şi simplu.

În august 2020, Asociația Parcul Natural Văcărești a tras un semnal de alarmă prin care a avertizat că Parcul Natural Văcărești este în pericol. Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului şi Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, reprezentanţii asociaţiei au precizat că „Delta Văcăreşti” se află într-o situație gravă. La doi ani de la desființarea administrației și preluarea sa de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), parcul nu mai are Consiliu Științific, Consiliu Consultativ, corp de rangeri, responsabil cu paza. Regulamentul parcului nu este aprobat, Planul de management, document esențial pentru gestionarea parcului, se află într-un orizont îndepărtat, infrastructura de vizitare se degradează iar nivelul apei din lacuri este la un nivel atât de jos încât biodiversitatea acvatică este amenințată.

Citeşte şi: Povestea emoţionantă a familiei lui Gică! Bărbatul cu 9 copii care a locuit 18 ani în Delta Văcăreşti, într-o cocioabă improvizată

Din cauza secetei și a lipsei măsurilor de management a vegetației, nivelul apei în bălțile parcului a scăzut la cote care afectează negativ biodiversitatea acvatică. Împreună cu Administrația Națională „Apele Române” pot fi aplicate soluții urgente prin pomparea apei din Râul Dâmbovița, situat în proximitate. Extragerea stufului, extragerea speciilor invazive, dezvoltarea de proiecte de captare și menținere a apelor pluviale de tip „rain garden”, sunt alte soluții care se pot aplica pe termen scurt.

De asemenea, lipsa pazei permanente face imposibilă organizarea de acțiuni pentru protecția parcului, a infrastructurii de vizitare și a vizitatorilor. În lipsa pazei sunt posibile acte de agresiune asupra vizitatorilor.

Autorii scrisorii deschise mai precizează că formarea unui corp de rangeri, instalarea unui gard și contractarea unei firme de pază sunt măsuri necesare și urgente fără de care nu poate fi asigurată protecția parcului și a vizitatorilor. Fondurile pentru aceste obiective (gard, contractarea firmei de pază) pot fi direcționate prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, din costurile aferente Planului de Management.

Cum s-a format „Delta Văcăreşti”

Înainte de 1988, zona în care se află acum Parcul Natural Văcărești marca periferia de sud-est a Bucureștiului, neasfaltată, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi, dintre care unele există și astăzi: Glădiței, Povestei, Lunca Bîrzești, Săvinești. Proprietarii de terenuri și locuințe au fost expropriați, regimul comunist demarând aici o amplă lucrare hidrotehnică: Amenajare Lac Văcăreşti.

Lucrările la digul din pământ betonat înspre lac și la cuveta lacului au fost finalizate în 1989. Lacul urma să fie alimentat gravitaţional din Argeş, via Lacul Mihăileşti, pe o distanță de 27 km, din aducțiune realizându-se doar 14 km.

Această soluție a fost abandonată, iar bazinul creat a fost umplut, până la urmă, prin pomparea apei din Dâmbovița. Din cauza defectelor de execuție, s-au produs infiltrații ce au inundat zonele învecinate, în mod special pe cea a serelor Popești-Leordeni, ceea ce a dus la suspendarea temporară și, după 1989, la abandonarea definitivă a proiectului.

În anii 2000, în lipsa intervenției umane zona s-a renaturat, fiind ușor, ușor populată de numeroase specii de animale și plante. 12 ani mai târziu, ca urmare a semnalării existenței unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare, și a unei îndelungate documentări fotografice, în 2012 o echipă de specialiști în arii protejate – viitoarea Asociația Parcul Natural Văcărești – și-a asumat misiunea înființării parcului natural.

Foto: Andrei Bîrsan, Bucureștiul meu drag

De ce este sărbătorită Ziua Pământului

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Ziua Pământului a avut un rol important în popularizarea problemelor de mediu. De altfel, a fost înfiinţată şi o organizaţie – Earth Day Organization, care are în prezent filiale în peste 192 de ţări.

În prezent, aproximativ un miliard de oameni din toată lumea sărbătoresc Ziua Pământului pe 22 aprilie, numeroase comunităţi organizând chiar o săptămână întreagă de manifestări dedicate mediului înconjurător, conform Digi24.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: „Coaliţia de guvernare a trecut printr-un moment dificil, iar răspunsul a fost unul bun”