Evenimentele recente din Ucraina conduc către o tristă concluzie: părţile aflate în conflict nu vor putea ieşi din impas şi nu vor putea evita cel mai rău scenariu – războiul civil -, fără ajutor extern, întrucât atât autorităţile, cât şi opoziţia se comportă într-un mod confuz şi incoerent, adaugă cotidianul, citat de RIA Novosti, informează Agerpres.
Echipa preşedintelui Viktor Ianukovici a adoptat, pentru un motiv greu de explicat, legi foarte severe, discutabile şi departe de a fi putea fi capabilă să le aplice, aşa cum arată, de altfel, şi evenimentele care au urmat adoptării lor. Atunci pentru ce puterea a votat aceste legi care au aruncat gaz pe focul deja întins din Piaţa Independenţei? De ce atâta grabă? – se întreabă Kommersant.
În ceea ce priveşte opoziţia, nici abordarea acesteia nu este mai coerentă. Nici chiar liderii moderaţi nu par a fi foarte convingători, potrivit comentariului din influentul ziar rus. „Vitali Kliciko (cunoscutul boxer, liderul partidului Udar, n.red) acceptă mai întâi dialogul cu autorităţile, se întâlneşte cu preşedintele Ianukovici de două ori, apoi anunţă ieşirea din negocieri şi îi denunţă pe combatanţii radicali pe care îi califică provocatori înainte de a-l imita în final pe neonazistul Oleg Tiagnîbok (liderul formaţiunii ultranaţionaliste Svoboda), punând mulţimea adunată în Maidan (Piaţa Independenţei) să scandeze ‘Glorie eroilor’ „.
În prezent nu există în Ucraina un dialog şi, în acest timp, ţara se îndreaptă în fiecare zi puţin câte puţin către un război civil. Această mişcare sinucigaşă trebuie oprită, mai scrie Kommersant. Dacă politicienii ucraineni nu au instinctul supravieţuirii, este probabil timpul ca vecinii Ucrainei să-i vină în ajutor. „Rusia şi UE, în primul rând, dar nu cei care, până în prezent, au definit politica UE în Europa de Est, nici polonezii, nici ţările baltice, nici ministrul suedez de externe Carl Bildt, întrucât Ucraina este pentru aceştia un câmp de bătălie geopolitică împotriva Moscovei”, consideră cotidianul rus.
În opinia Kommersant, vocea „greilor europeni”, a fondatorilor UE, este acum mai importantă ca niciodată. Înainte de toate a Germaniei şi Franţei, ţări care au o abordare diferită de cea a tinerelor state europene: stabilitatea pe continent este importantă în ochii lor şi provocarea unui nou „război rece” nu face parte din proiectele lor. Numai puterile europene responsabile şi imparţiale ar putea propune autorităţilor şi opoziţiei ucrainene un plan realist de ieşire din criză, garantat de autoritatea lor, consideră Kommersant.
Rusia, la rândul ei, ar putea să se alăture elaborării acestui plan, fără a forţa în a-şi afişa participarea şi fără să joace primul rol. Dacă prezenţa sa va suscita un anume antagonism pe lângă una din părţile aflate în conflict, ea ar putea să se retragă în umbră. Important este nu a de a câştiga lauri diplomatici, ci de a atinge un obiectiv: stoparea războiului care poate izbucni şi împiedicarea Kievului de a urma exemplul Damascului, încheie Kommersant.