Kovesi, atac la CSM: NU A EXISTAT în dosarul ICA. Au fost adevărate LINŞAJE mediatice în care nu a intervenit

„CSM nu a existat în acest caz. Am văzut adevărate linşaje mediatice la adresa procurorilor şi a judecătorilor cu ocazia acestui dosar în care CSM pur şi simplu nu a intervenit. CNA nu a intervenit. Sigur, cei din CSM pot să vă spună: dacă judecătorul se simţea deranjat, trebuia să sesizeze CSM. În secunda în care sesiza CSM exista riscul să fie recuzat, nu? Pentru că, dacă tu sesizezi CSM, te simţi cumva lezat şi atunci avocaţii spun că te antepronunţi sau numai judeci independent şi imparţial cauza. Eu cred că cele două instituţii, atât CSM, cât şi CNA, trebuie să-şi îndeplinească rolul pe care îl au prin lege„, a afirmat Kovesi.

Ea a explicat că CSM este garantul independenţei justiţiei şi trebuie să apere magistraţii corecţi din sistem.

„Eu nu spun că ei nu au intervenit atunci când au fost sesizaţi. Ca procuror şef, atât în nume personal, dar şi pentru instituţie, de multe ori am sesizat CSM şi într-adevăr au dat soluţii rapide şi au ieşit cu un comunicat de presă în favoarea instituţiei sau procurorului faţă de care s-au făcut acuzaţii mincinoase. Dar cred că rolul lor trebuie să fie mult mai activ. În ultimele două săptămâni a fost o presiune imensă pe judecătorii care au judecat acest dosar şi nu a ieşit nimeni să-i apere. La fel pe procurori, începând cu procurorul de caz care a întocmit rechizitoriul şi terminând cu toţi cei care au contribuit de-a lungul timpului la judecarea acestui dosar”, a arătat şefa DNA.

Referitor la CNA, Kovesi a spus că nu se poate ca această instituţie să nu reacţioneze atunci când sunt difuzate emisiuni în care se fac afirmaţii de tot felul despre magistraţi.

„Sincer vă spun, nu ai posibilitatea fizică să te aperi la fiecare afirmaţie. Eu, ca procuror şef al DNA, nu pot să urmăresc anumite emisiuni de ştiri de dimineaţă până seara şi să-mi notez ce zice fiecare şi a doza zi să dau replică la toţi. Pe chestiunile mai importante, de amploare putem să ieşim cu comunicat de presă”, a subliniat ea.

Ea a precizat că, spre deosebire de procurori, judecătorii nu au o instituţie în spate care să-i ajute, să-i sprijine atunci când sunt atacaţi.

„Dacă procurorii din DNA sunt deja oarecum obişnuiţi cu aceste atacuri şi ştiu că în spatele lor întotdeauna există o instituţie serioasă a statului român, puternică, care încearcă să-i apere şi să-i reprezinte, cred că o problemă a sistemului o reprezintă cine îi apără pe judecători. Dacă un procuror din DNA este atacat, sigur, ca şef al acestei direcţii sau toţi cei cu funcţii de conducere sesizăm CSM, îl ajutăm pe procuror în anchetă, îl sprijinim cu tot ce are nevoie, are colegi, are poliţişti lângă el cu care îşi continuă ancheta. Judecătorii nu au acest avantaj. Nu au o instituţie serioasă în spate care să-i ajute, să-i sprijine atunci când sunt atacaţi”, a precizat şefa DNA.

Dosarul ICA s-a încheiat vineri, cu condamnarea la 10 ani de închisoare a lui Dan Voiculescu, Curtea de Apel acceptând propunerea procurorilor DNA în acest sens.

Gheorghe Mencinicopschi, fost director general şi membru al AGA şi, ulterior, al CA la ICA Bucureşti, a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare.

Sorin Pantiş, fost director general executiv Grivco SA Bucureşti, a primit 7 ani de închisoare.
Corneliu Popa, fost director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Domeniilor Statului, a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare.

Vlad-Nicolae Săvulescu, fost director al Direcţiei Privatizare – Concesionare a ADS, a fost condamnat la 6 ani de închisoare cu executare, iar Flavius-Adrian Pop, fost membru al CA al ICA, a primit 5 ani de închisoare.

Gheorghe Sin, fost membru AGA a ICA Bucureşti, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu suspendare, aceeaşi pedeapsă primind şi Constantin Baciu, fost reprezentant al Ministerului Agriculturii în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA.
Foştii cenzori la ICA inculpaţi în dosar, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene, au primit pedepse de câte 3 ani de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a dispus totodată confiscarea mai multor proprietăţi, terenuri şi imobile aparţinând lui Dan Voiculescu, ‘care vor trece în patrimoniul statului libere de orice sarcini’.

Este vorba de ‘imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 metri pătraţi, situat în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei nr.1D şi a construcţiilor aferente’, precum şi a altor două şi a construcţiilor aferente acestora, în suprafaţă de 4.457 de mp şi respectiv de 3.000 de mp, ambele situate în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei, nr. 1B.

Instanţa a dispus, pentru toate proprietăţile menţionate, menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 01.07.2014.

Judecătorii au mai dispus confiscarea imobilului situat în şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr. 25 – 27, sector 1, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţie de 3.140 mp edificată pe o suprafaţă construită la sol de 1986,25 mp, care vor trece în patrimoniul statului liber de orice sarcini.

Magistraţii au mai dispus confiscarea, de la Camelia şi Corina Voiculescu, fiicele omului de afaceri, pentru fiecare dintre acestea, a aproximativ 3 milioane de lei reprezentând contravaloarea a aproape 10 milioane de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de Dan Voiculescu fiecăreia.

De asemenea, instanţa a dispus confiscarea, de la Dan Voiculescu, în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO SA la data încheierii contractului de închiriere cu SC Romtelecom SA, a sumelor încasate cu titlu de chirie, aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 76,5% în perioada 30 iunie 2003 – 6 iunie 2006, respectiv suma de peste 3,5 milioane dolari plus TVA aferent, dar şi a sumelor încasate ulterior de cele două fiice în baza contractului de închiriere cu ROMTELECOM, după preluarea acţionariatului Grivco începând cu iunie 2006, sume care se vor calcula de organele care vor pune în executare decizia.

CAB a mai dispus indisponibilizarea sechestrului asigurător, în vederea confiscării speciale a echivalentului în lei de la data punerii în executare a dispoziţiei, a sumei de peste 3,5 milioane dolari plus TVA aferent, asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, inclusiv asupra conturilor societăţilor comerciale la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, care se vor identifica în cursul punerii în executare.

O altă măsură luată de magistraţi a fost aceea a menţinerii măsurilor dispuse de DNA în cursul urmăririi penale prin care s-au instituit unele măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi a sumelor de bani aparţinând inculpaţilor în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune astfel cum au fost extinse prin încheierea de şedinţă din 1 iulie a Curţii de Apel Bucureşti: sumele de bani disponibile în conturile bancare deţinute de Dan Voiculescu la BRD SA până la concurenţa sumei de 15 milioane lei, sold la data aplicării măsurii de aproximativ 310.000 euro, peste 1,1 milioane dolari, peste 93.000 lei, peste 236 franci elveţieni şi, respectiv 433 GBH- n.n. şi RBS Bank SA Bucureşti până la concurenţa sumei de peste 5 milioane lei – sold la data aplicării măsurii de aproximativ 13.000 dolari, indisponibilizate prin procesul-verbal de aplicarea a sechestrului din 3 noiembrie 2008; B – imobilul situat în Bucureşti, strada Şoseaua Dimitrievici Pavel Kiseleff, nr 22, et. 2, ap 6, sector 1 – aflat în proprietatea lui Dan Voiculescu cu o valoare estimata de 250.000 euro pentru care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător prin procesul-verbal din 3.11.2008.

CAB a menţinut măsurile asigurătorii în privinţa a peste 5.600 de acţiuni, respectiv aproximativ 5400 de acţiuni, la Grupul Industrial Voiculescu şi compania Grivco SA, în valoare de peste 2,5 milioane lei, respectiv peste 2,4 milioane lei, adică 39,125% şi 37,375% din capitalul social al acestei societăţi, donate celor două fiice.

Instanţa a decis ca organul însărcinat cu punerea în executare a dispoziţiei de indisponibilizare organele de cercetare penală să fie desemnate de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 1 Bucureşti, care vor colabora cu: Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei, în calitate de oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile; Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; Oficiul Naţional al Registrului Comerţului; Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor; Autoritatea Naţională a Vămilor; Garda Financiară; Banca Naţională a României; Inspectoratul General al Poliţiei Române; Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară; orice altă autoritate sau instituţie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea şi valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum şi a celor care fac obiectul confiscării speciale şi va încunoştinţa Curtea de Apel Bucureşti rezultatul verificărilor.

Instanţa a dispus sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE din MJ să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale lui Dan Voiculescu, celor două fiice, inclusiv a conturilor firmelor la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu menţiunea că în cererea ce urmează a fi adresata prin Reţeaua Interagenţii Camden de Recuperare a Creanţelor (CARIN) se va specifica că este necesara şi identificarea conturilor deschise pe numele unor persoane fizice/juridice care părţile menţionate sunt împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, identificarea rulajului conturilor menţionate in anexa in vederea stabilirii beneficiarilor reali.

‘Biroul va încunoştinţa de urgenţă rezultatul verificărilor. După identificarea bunurilor, conform 397 alin. 4 C pr. pen., Curtea va completa, după caz, un certificat de indisponibilizare (…) sau, după caz, o cerere de comisie rogatorie pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiei de indisponibilizare dispusa de instanţă’, se spune în minută.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti(CAB) au decis menţinerea măsurilor dispuse de DNA în cursul urmăririi penale prin care s-au instituit unele măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi a sumelor de bani aparţinând inculpaţilor din dosarul ICA, în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, astfel cum au fost extinse prin încheierea de şedinţă din 1 iulie a CAB.

Potrivit minutei instanţei, făcută publică vineri, în afară de bunuri sau conturi aparţinând lui Dan Voiculescu, autorităţile menţin sechestrul asigurător dispus şi asupra bunurilor deţinute de Gheorghe Sin – un apartament situat în Bucureşti, sectorul 2, cu o valoare estimată de 110.000 euro, Vica Ene – un apartament situat în sectorul 4, cu o valoare estimată de 88.000 euro, Gheorghe Mencinicopschi – un imobil deţinut în comun cu Doina Mencinicopschi, situat în Otopeni, cu o valoare estimată de 456.000 euro.

De aceeaşi măsură a sechestrului este vizat şi Sorin Pantiş, ale cărui bunuri menţionate în decizia CAB de vineri sunt un teren în suprafaţă de 504,6 mp amplasat în Bucureşti, sector 2, un alt teren de 122,01 mp reprezentând cotă indiviză aferentă unui apartament din sectorul 2, un număr de 10 părţi sociale ale acestuia reprezentând o participaţie de 100% la capitalul social al SC Fintech Consulting SRL, un număr de 49 părţi sociale reprezentând o participaţie de 49% din capitalul social al SC TLD Evolution SRL şi două apartamente situate într-un imobil din sectorul 2.

Conform minutei, Jean-Cătălin Sandu are sub sechestru un apartament în sectorul 3, cu o valoare estimată de 210.000 euro, iar Vlad-Nicolae Săvulescu- un imobil, teren plus clădire, amplasat în Bucureşti, sector 1, cu valoare estimată de 1.000.000 euro şi un apartament amplasat în Bucureşti, sector 2, cu o valoare estimată de 95.000 euro.