‘Printre altele, voinţă politică mai clară pentru combaterea marii corupţii şi mai multe măsuri de prevenire – nu se poate ca DNA să trebuiască să aresteze toţi medicii şi profesorii înainte de a se lua măsuri împotriva corupţiei în sistemul de sănătate sau educaţie. Vulnerabilităţile sistemice pot fi prevenite eficient’, a afirmat Kovesi într-un interviu publicat marţi de publicaţia austriacă.
Ea a precizat că DNA a soluţionat în 2013 aproximativ 4.200 de cauze şi că dosarele au fost remise justiţiei, iar pentru finalul lui 2014 se aşteaptă la un număr dublu de cazuri. Kovesi a explicat că acest lucru se datorează, pe de o parte, managementului instituţiei şi măsurilor luate şi, pe de altă parte, încrederii crescânde a populaţiei.
‘Din punct de vedere organizatoric au fost desfiinţate serviciile ineficiente, au fost întreprinse măsuri pentru ocuparea posturilor vacante. Dar este foarte important numărul cetăţenilor care sesizează fapte de corupţie. Este vorba despre persoane care nu au fost anterior în contact cu activitatea noastră dar şi de avocaţi care îşi sfătuiesc clienţii lor să divulge infracţiunile despre care au cunoştinţă. (…) Numărul mare de infracţiuni de corupţie depistate nu se explică prin aceea că frecvenţa lor ar fi în creştere, ci prin aceea că noi le combatem între timp mult mai eficient. De asemenea, ne extindem concentrarea pe domenii care până acum au fost neglijate – sport, sănătate, achiziţii publice’, a spus procurorul şef anticorupţie.
În interviu, Kovesi vorbeşte despre faptul că în foarte multe dintre cazurile în care sunt implicaţi politicieni dosarele nu se bazează pe autosesizarea DNA, ci pe plângeri care uneori sunt făcute chiar de colegii de partid sau foşti colegi de partid.
De asemenea, şefa DNA a menţionat că lipsa de voinţă politică este deosebit de vizibilă atunci când Parlamentul nu îşi dă acordul pentru arestarea unor deputaţi şi senatori acuzaţi.
‘Parlamentul a respins în acest an fără excepţie cererile noastre de arestare a parlamentarilor. Aici este foarte interesant că această cooperare funcţionează independent de apartenenţa de partid foarte bine – cererile noastre au fost respinse în egală măsură pentru parlamentari aflaţi la guvernare sau în opoziţie’, a subliniat ea.
Referitor la faptul că împreună cu UE s-a convenit ca legile anticorupţie să nu fie modificate în România, lucru care reprezintă o garanţie, Kovesi a susţinut că procedura de supraveghere a Comisiei Europene a funcţionat foarte bine, dar că trebui să existe şi o reformă din interior.
‘Sigur, faptul că suntem o ţară a UE şi, în conformitate cu normele Comisiei UE, ar trebui să fie un mecanism de apărare. Procedura de supraveghere a Comisiei Europene pentru reforma justiţiei în România a funcţionat foarte bine. Dar eu cred că ar trebui să existe şi o reformă din interior. Nu este normal ca la fiecare modificare legislativă noi să aşteptăm o evaluare din partea Comisiei Europene sau a ambasadelor europene, care se plâng de faptul că nu corespunde normelor europene. Până acum a fost aproape mereu aşa, dar sper că aceasta se va schimba şi că politicul va dobândi maturitatea care îi permite să îşi stabilească în mod autonom standarde acceptabile’, a mai spus Kovesi.