Kovesi: Un cetăţean ne-a cerut un GHID de PRINDERE a CORUPŢILOR. Ce PRESIUNI acuză din partea POLITICIENILOR

„Pe lângă plângerile penale pe care le primim de la cetăţeni, de foarte multe ori primim şi încurajări şi felicitări pentru activitatea pe care o facem. Dacă ar fi să mă refer la o propunere mai neobişnuită, da, într-adevăr, este una care mi-a atras atenţia.

Este vorba de un cetăţean care ne-a spus că ştie că DNA este implicată în multe investigaţii şi că are foarte multe dosare complexe şi de aceea ar trebui ca DNA să furnizeze un ghid pentru cetăţeni prin care să-i înveţe cum să prindă infractori care comit acte de corupţie, ce metode să folosească şi să încercăm să-i învăţăm pe toţi cetăţenii cum să-i depisteze pe cei care comit fapte de corupţie. Mi s-a părut un pic diferită această solicitare faţă de cele pe care le primim în mod obişnuit”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Agerpres.

Laura Codruţa Kovesi afirmă că la fiecare două sau trei săptămâni apare câte un proiect de modificare a legislaţiei penale prin care se încearcă limitarea atribuţiilor instituţiilor din sistemul judiciar, fapt ce constituie „o presiune”. 

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Şefa DNA spune că nu poate fi liniştită în legătură cu încercările de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală nici după ce ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că nu crede că acestea vor fi adoptate dacă nu au şi avizul Ministerului Justiţiei.

„Nu, desigur că nu mă linişteşte. Ne-am obişnuit ca la fiecare două sau trei săptămâni să mai apară câte un proiect de modificare a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a legii de organizare judiciară, prin care nu se încearcă ajutarea instituţiilor din sistemul judiciar, ci dimpotrivă, se încearcă limitarea atribuţiilor pe care le avem, limitarea instrumentelor pe care le folosim în investigaţiile noastre.

Sunt foarte multe proiecte de lege care se propun direct în Parlament. Nu sunt sigură că pe toate aceste proiecte Ministerul Justiţiei le avizează sau nu. (…) Deci, cu siguranţă din această perspectivă nu putem să stăm liniştiţi. Există, dacă putem să spunem aşa, o presiune a acestor modificări legislative, pentru că niciodată nu ştim de ele din timp, niciodată nu ştim ce apare pe ordinea de zi”, a afirmat Kovesi. 

Pe de altă parte, procurorul şef a subliniat că s-ar impune modificări ale acordului de recunoaştere a vinovăţiei în privinţa pedepselor maxime, pentru a putea fi aplicat şi în DNA. 

„Avem în acest an în jur de 8 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, care au fost transmise instanţei de judecată. Această instituţie nu este aplicată în DNA, pentru că pedeapsa maximă pentru care se poate aplica un astfel de acord de vinovăţie trebuie să fie de 7 ani.

De obicei, infracţiunile pe care noi le investigăm au o pedeapsă mai mare de 7 ani. Poate ar fi bine ca această limită să fie majorată, în aşa fel încât şi procurorii din DNA să poată aplica această instituţie, care are anumite avantaje”, a explicat Kovesi.

Referitor la dezbaterile din spaţiul public potrivit cărora denunţătorii ar rămâne cu banii care fac obiectul infracţiunilor de corupţie, Kovesi a menţionat că sumele care au fost oferite cu titlu de mită se confiscă. 

„Probabil că acest lucru nu este întotdeauna clar înţeles, însă cei care fac astfel de denunţuri nu rămân cu banii dacă se face o investigaţie pentru faptele respective”, a arătat şefa DNA. 

Tot în interviu, şefa DNA susţine că nu s-a gândit niciodată să renunţe la funcţie: „Nu şi nici nu îmi doresc să renunţ”. 

Citeşte şi: Kovesi vorbeşte despre viaţa privată: „Îmi fac singură cumpărăturile la piaţă, gătesc, îmi calc hainele…”

„Cred că ceea ce a făcut DNA în ultimii ani a dus la schimbarea mentalităţilor. Sunt foarte mulţi cetăţeni revoltaţi de faptul că li se pretinde mită, care vin să reclame acest lucru. Sunt foarte mulţi funcţionari de instituţii cărora li se oferă mită şi vin şi ne sesizează cu privire la aceste lucruri.

Cred că foarte mulţi dintre funcţionarii care lucrează în ministere au devenit mai atenţi, mai corecţi cu documentele pe care le întocmesc, tocmai datorită acţiunilor pe care DNA le-a făcut. Cred că o modificare a mentalităţilor, o creştere a (încrederii – n.r.) cetăţenilor în instituţiile judiciare se datorează dosarelor şi activităţii desfăşurate de DNA”, a mai arătat ea. 

De asemenea, Kovesi consideră că DNA este un model de exportat şi că de foarte multe ori se cere din partea procurorilor, în diferite programe, să furnizeze expertiză altor state membre ale Uniunii Europene sau celor care doresc să adere la UE.