„Ultimul lucru pe care Administraţia Rusiei îl aştepta era ca anul 2017 să aducă o confruntare nu cu o revoluţie a trecutului, ci cu o revoluţie a prezentului – schimbarea radicală de regim care are loc în Statele Unite ca efect al victoriei electorale a lui Donald Trump. Revoluţia electorală a lui Trump a captat acum imaginaţia şi a alimentat temerile elitelor ruse”, comentează Foreign Policy într-un articol intitulat „Kremlinul începe să fie preocupat de Trump – Anturajul lui Vladimir Putin a fost entuziasmat de rezultatul scrutinului din SUA până când a început să îşi dea seama cu cine are de-a face”.
„Căutarea unei logici la uimitoarea combinaţie de elemente a politicii directivelor lui Trump tinde să se concentreze pe o personalitate perturbant de inconstantă, vindicativă, simplistă, narcisistă, nesigură şi ocazional delirantă, cu excepţia adepţilor teoriilor conspiraţiei care îl consideră un fel de candidat manciurian sau o marionetă a Kremlinului. Ceea ce mulţi analişti au recunoscut abia târziu este amploarea în care, în spatele acestei măşti de personalitate-spectacol, Trump se autopercepe drept un insurgent revoluţionar cu misiunea de a destructura «fostul regim» al Americii”, subliniază Foreign Policy, citată de Mediafax.
Chiar dacă Administraţia de la Moscova a salutat iniţial victoria lui Donald Trump în faţă lui Hillary Clinton, „acum, după accederea lui la putere, elitele ruse au oprit entuziasmul”.
„Este adevărat că instalarea lui Donald Trump deschide posibilitatea normalizării relaţiilor Rusiei cu Occidentul. (…) Însă revoluţia lui Donald Trump semnalează şi o perioadă de crize şi incertitudine, inclusiv probabilitatea unor războaie comerciale cu efect de autoînfrângere. Încă traumatizată în urma destrămării Uniunii Sovietice, actuala conducere a Rusiei nu are niciun apetit pentru instabilitate mondială. În plus, cu Trump la Casa Albă, Putin a pierdut monopolul asupra impredictibilităţii geopolitice”, constată Foreign Policy.