În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate şi că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci se merge cu Pluguşorul şi cu Sorcova, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.
Citeşte şi Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri ale românilor de Anul Nou
Numele de Sorcova provine de la un cuvânt din limba bulgară, „surov”, care înseamnă „verde” sau „fraged”, făcând aluzie la ramura de copac folosită pentru acest obicei. Ritualul este unul unic, urarea făcându-se spre o anumită persoană, iar sorcova are rolul unei adevărate baghete magice care poate transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Mai mult, textul aminteşte de o vrajă, iar mişcarea băţului vine în completarea acestei semnificaţii. Inedit este faptul că sorcovitul poate fi și prilej de blesteme.
Variante de Sorcova care circulă în România, în funcţie de regiuni.
Citeşte şi Românii întâmpină ANUL NOU cu „Sorcova” şi „Pluguşorul” VIDEO
1. Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul.
La anul și la mulți ani!
2. Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâaniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.
3.Sorcova,
Vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Sa traiti,
Sa-mbatriniti. Sa-nfloriti,
Sa margariti,
Ca un mar,
Ca un par,
Ca un fir
De trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
La anu’
Si la multi ani.