„Acest impact (al modificărilor legilor Justiţiei, n.r.) a fost sintetic exprimat de Consiliul Suprem al Magistraturii atunci când a făcut calculele respective şi a estimat că până la sfârşitul lunii ianuarie 2018 ar avea vocaţie la pensionare, dacă noile legi ar intra în vigoare, 747 de procurori, ceea ce ar reprezenta ceva mai mult decât o treime din Ministerul Public, şi 1.400 şi ceva, aproape 1.500 de judecători. Aceasta ar fi o ofertă de nerefuzat de un magistrat care are aceste condiţii: vrei să mergi la pensie cu o pensie mai mare decât salariul, sau vrei să rămâi şi să munceşti şi să pierzi totul? Fiindcă, în aceste condiţii de răspundere, s-ar putea să nu convină multor magistraţi să-şi continue activitatea”, a declarat Augustin Lazăr într-un interviu acordat Digi24, potrivit News.ro.
Ministerul Public a avut anul trecut pe rol aproximativ 1,7 milioane de dosare, ceea ce reprezintă un volum foarte mare de muncă raportat la numărul de procurori şi judecători şi ţinând cont de problema deficitului din sistem, mai spune Lazăr.
„Că în România ar fi un număr mai mare de judecători şi procurori raportat la populaţie – dar noi trebuie să facem nişte studii care trebuie să fie raportate la volumul de activitate pe care îl avem în lucru. Va rog să observaţi că, spre exemplu, anul trecut, Ministerul Public român a avut pe rol circa 1,7 milioane de dosare de soluţionat, ceea ce reprezintă un volum enorm. Din acest volum mare au fost soluţionate jumătate de milion, 533.000 de dosare, în condiţiile în care din schema Ministerului Public lipseşte circa 13% şi ceva, 14%. 300 şi ceva, 400 de procurori lipsesc pentru că nu reuşeşte Institutul Naţional ar Magistraturii să asigure fluxul necesar care să acopere pierderile din schema de funcţionare, în condiţiile în care unii ies la pensie, alţi trec judecători”, a explicat procurorul general.