Lacul Ursu din Sovata, lacul cu cel mai pronunţat efect de heliotermie din lume

În scurt timp de la formarea Lacului Ursu, cel mai important lac dintre cele cinci lacuri cu apă sărată existente în actuala staţiune Sovata – între care Aluniş, Roşu şi Verde, Lacul Negru şi Lacul Mierlei – oamenii şi-au dat seama că lacul este deosebit faţă de celelalte, nu atât ca dimensiuni, cât mai ales prin temperatura apei, potrivit Agerpres.

„Acest fenomen de heliotermie face ca Lacul Ursu să fie cel mai important din Sovata, şi nu numai în Sovata, ci la nivelul Europei şi chiar a globului, este un fenomen unicat. Sunt foarte puţine lacuri care prezintă acest fenomen de heliotermie, Lacul Ursu fiind cel care are cel mai pronunţat efect (…) Lacul Ursu este cel mai important din staţiune nu numai din cauză că este cel mai mare, atât ca suprafaţă, cât şi ca adâncime, ci este cel mai important deoarece prezintă cel mai pronunţat fenomen de heliotermie. Fenomenul de heliotermie a fost cercetat, studiat intens de institutele de specialitate din ţară, un exponent care realizează o comasare a tuturor cercetărilor şi dau acceptul pentru a se putea folosi sau a nu se putea folosi un zăcământ mineral fiind Institutul Naţional de Balneologie, cu sediul în Bucureşti”, a declarat directorul SC Balneoclimaterica SA Sovata, Fulop Nagy Janos.

CITEŞTE ŞI: Lacul Văcăreşti va deveni arie naturală protejată

Acesta a spus că după cercetările care s-au făcut a rezultat că Lacul Ursu prezintă fenomenul de heliotermie, ceea ce înseamnă că la sfârşitul perioadei lui de încălzire, adică pe la mijlocul sau sfârşitul lunii iunie, temperatura apei la adâncimea de 1,5 metri, acolo unde este termoclima lacului, poate să ajungă la 50 de grade Celsius. După deschiderea sezonului de balneaţie, adică la sfârşitul lunii iunie, starturile din lac se omogenizează, apa ajunge la 33-34 grade, iar apoi urmează încontinuu să se răcească, mai ales din luna august, când încep nopţile răcoroase.

Pentru conservarea căldurii lacului, Fulop Nagy Janos a spus că scăldatul este permis doar în anumite perioade ale zilei, dar niciodată înainte de ora 10,00, şi numai într-o anumită porţiune a lacului.

„Urmare a studiilor care au fost efectuate de către multe specialităţi şi cu întindere îndelungată în timp, au rezultat nişte concluzii care s-au înglobat în instrucţiunile privind exploatarea Lacului Ursu, în scopul protejării şi păstrării fenomenului de heliotermie. Văd că în ziua de astăzi foarte mult accent se pune pe protecţia mediului, dar sunt convins că în aceeaşi măsură şi înainte de 1989 se punea accent pe aceste aspecte, chiar dacă ele nu se numeau în mod explicit protecţia mediului. Deci atunci când instituţiile de specialitate au cercetat acest fenomen, toate s-au concentrat pentru a se elabora acest studiu privind instrucţiunile de exploatare care trebuie respectate. Aceste instrucţiuni fac parte din integrantă din contractul de concesiune în baza căruia societatea noastră a obţinut de la statul român dreptul de utilizare a lacului şi a resurselor pe care acest lac la adăposteşte, iar noi trebuie să procedăm în consecinţă. Lacul nu poate fi utilizat înainte de ora 10.00, în fiecare zi, nu poate fi utilizat după ora 18.00. Între ora 13.00 şi 15.00, zilnic, se păstrează o pauză de îmbăiere datorită faptului că la orele respective expunerea la razele soarelui asupra luciului de apă este maxim, iar în aceste două ore se întâmplă primenirea, împrospătarea apei: din acea zonă nefolosită a lacului vin curenţii care aduc în permanenţă apă proaspătă, neutilizată”, a arătat Fulop Nagy Janos.

Directorul SC Balneoclimaterica SA a ţinut să sublinieze că, având în vedere concentraţia salină a lacului, nu se pune problema unei împrospătări sau vreunui pericol dacă acea ‘primenire’ nu s-ar întâmpla, ci se doreşte păstrarea condiţiilor în care funcţionează un întreg ecosistem, foarte bine cercetat şi foarte bine reglat din punct de vedere al exploatării.

Începând din 1928, în Sovata există baza de tratament de pe malul Lacului Ursu, care a fost primul stabiliment balnear realizat în această zonă, a urmat apoi de baza de tratament de la Lacul Negru, în 1933, iar în 1973 baza de tratament de la Hotelul Sovata, actualul Hotel Danubius Health Spa, care deserveşte acum toate cerinţele venite din partea turiştilor care se cazează la hotelurile Sovata, Brădet (Danubius Health Spa Resort Brădet), Făget şi Aluniş.

„Vestea care s-a dus atunci, imediat după formarea lacurilor este documentată acum cu observaţii medicale, cu recomandări din partea Institutului Naţional de Balneologie, care în paranteză trebuie să vă spun este a doua instituţie ca vechime în Europa, după cea de la Viena, care a fost prima în Europa. Este un institut foarte serios care efectuează lucrări pentru toate bazele de tratament şi toate resursele minerale utile din ţară, şi nu numai din ţară dar şi din străinătate. Un buletin de analiză care se eliberează de acest institut prevede atât recomandări medicale pentru orice substanţă minerală utilă care poate fi utilizată cu scopul de tratament, cât şi contraindicaţii. Procedurile de tratament pe care Institutul Naţional de Balneologie le recomandă este procedura de tratament pentru reumatologie, proceduri de tratament pentru afecţiuni ginecologice cu rezultate deosebit de bune pentru combaterea sterilităţii la femei. Acestea sunt afecţiunile principale care pot fi tratate cu apă sărată şi cu nămol terapeutic peloidogen de la Sovata’, a spus Fulop Nagy Janos.

El a precizat că sunt şi afecţiuni secundare care se tratează la Sovata, afecţiuni ale aparatului locomotor, ale aparatului respirator, bineînţeles nu în stadiul acut.

‘Dacă afecţiunile aparatului respirator sunt deja în faza a II-a, nu chiar în prima fază, atunci Salina de la Praid se recomandă pentru efectuarea procedurilor de tratament şi de recuperare. În fiecare an în jur 110.000 de oameni vin să facă cel puţin o îmbăiere în lacurile de la Sovata, ceea ce de fapt înseamnă că au făcut o procedură de tratament. Cei care vin pentru mai mult de o singură şi o simplă îmbăiere sunt aproximativ 7.000 de persoane, vorbesc de capacităţile de cazare din toată staţiunea. Începând din acest an, biletele pentru pensionari pe care le suportă bugetul statului prin Casa Naţională de Pensii sunt bilete de 16 zile, înainte erau bilete de 18 zile, din care 14 zile obligatoriu tratament, începând din acest an aceste bilete sunt de 16 zile, cu obligaţia de a efectua timp de 12 zile proceduri de tratament. Deci în jur de 7.000 de persoane vin cu o anumită trimitere”, a precizat acesta.

Din ultimele estimări se pare că numărul locurilor de cazare – locuri omologate, clasificate conform legii – au început din nou să se apropie la numărul existent înainte de 1989, însă au un grad de confort mult mai ridicat.

Balneoclimaterica SA după privatizarea din anul 2000 a intrat în portofoliul Danubius Hotels Group, care este cel mai mare prestator de servicii turistice balneare din Centrul şi Estul Europei, iar acest concern a investit în modernizarea hotelurilor, astfel încât acum deţine două hoteluri de 4 stele, fapt ce a crescut adresabilitatea turiştilor.

„Eu mă bucur de aceste capacităţi, asta înseamnă că Sovata a devenit o destinaţie turistică căutată de oamenii care preferă să rămână în ţară dacă găsesc condiţii şi servicii bune. Nu pleacă în străinătate, pentru că boala turismului românesc din ultimii 20 de ani a fost că noi, de fapt, am devenit simpli vânzători de bilete de avion pentru românul care dorea să plece undeva în concediu şi să se simtă bine, iar în ţară nu găsea aceste condiţii. Mă bucură că în Sovata încep să se dezvolte aceste capacităţi de 3 şi de 4 stele, dar în calitate de vicepreşedinte al Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, având informaţii de acest gen şi de la colegii din alte staţiuni, mă bucură de asemenea faptul că în toate staţiunile balneare din ţară se întâmplă, cu paşi mai mici sau mai mari, lucruri care sunt benefice pentru îmbunătăţirea condiţiilor din turismul balnear”, a accentuat directorul general al SC Balneoclimaterica SA.

Primarul oraşului Sovata, Peter Ferenc, a arătat că atât pe raza staţiunii, cât şi pe raza întregului oraş există trei hoteluri de 4 stele, două hoteluri de 3 stele şi unul de 2 stele, precum şi numeroase pensiuni de 3 şi 4 margarete, existând şi o serie de centre wellness.

„Putem vorbi de 50 de pensiuni care sunt autorizate, în unele sunt servicii de o calitate foarte înaltă. Sunt trei campinguri – Stâna de Vale, cu căsuţe de lemn şi posibilităţi pentru corturi, totodată există bungalourile unde există căsuţe de lemn şi un mic hotel. Mai există o altă posibilitate de campinguri, Grădina lui Vass, care se află în oraş şi este des vizitată mai ales de persoane care vin cu rulote. Cei care vin din străinătate se opresc aici unde au condiţii pentru rulote de maşini şi pentru corturi. Totodată trebuie să menţionăm că pe lângă pensiuni există foarte multe persoane fizice din Sovata care îşi închiriază locuinţele, aici nu putem avea o evidenţă foarte exactă deoarece sub 5 camere nu necesită autorizare, dar după cum ştim putem spune că sunt sute de case unde se practică acest tip de închiriere. Pot spune că putem asigura la Sovata în jur de 8.000 de locuri de cazare”, a susţinut primarul.

Peter Ferenc a remarcat creşterea calităţii serviciilor turistice în oraşul şi în staţiunea Sovata, întrucât aici investiţiile în spaţiul public s-au completat cu cele din domeniul privat.

Edilul a spus că momentan peste 50% din turişti sunt din România, dar că sunt foarte mulţi turişti din Est, din Republica Moldova, din Ucraina şi Rusia şi se constată o adresabilitate tot mai mare dinspre Vest – Ungaria, Austria, Germania şi Olanda. „Există şi un număr de turişti din Occident al cărora număr dorim să crească. Bineînţeles că ar fi foarte important ca infrastructura naţională de autostrăzi să fie pusă la punct, pentru că nu poţi să aştepţi ca un turist din occident să vină pe drumuri naţionale arhiaglomerate. Aici este o problemă deosebit de importantă, pentru a avea un turism la înalt nivel trebuie să avem şi o infrastructură naţională pusă la punct, cu autostrăzi, cu aeroporturi internaţionale, şi în aşa fel putem să aşteptăm ca şi turiştii din Occident, care au o mulţime de posibilităţi în jurul lor, să ne viziteze pentru preţurile mult mai mici care există în acest moment la serviciile turistice din localităţile noastre. Dacă am avea o infrastructură naţională pusă la punct sunt ferm convins că am avea şi foarte mulţi turişti din partea vestică a Europei”, a accentuat primarul.

Peter Ferenc a mai spus că, din păcate, primăriile nu au nicio verigă de control asupra gradului de ocupare a capacităţilor de cazare şi că prin Asociaţia Staţiunilor Turistice din România a propus să existe posibilitatea de a se încasa taxa turistică pe noapte de cazare.

„Doream să avem o verigă de control asupra acestor operatori care lucrează în turism, dar legea a fost schimbată şi taxa turistică se plăteşte tot pe prima noapte de cazare, deci în acest fel nu avem nicio verigă. Practic avem nişte date de la hotelurile mari, unde putem să adăugăm un coeficient şi încercăm să aproximăm cât mai exact. În acest fel deducem că peste 200.000 de turişti dorm efectiv în Sovata, dar o situaţie exactă nu vă pot spune, din păcate. Aş dori să pot să o fac dar pentru aceasta ar trebui să existe legi prin care aceşti agenţi economici să declare numărul de turişti şi numărul nopţilor de cazare. Ca exemplu, vă pot spune că în toate ţările cu un turism foarte dezvoltat există aceste verigi pentru că peste tot se plăteşte taxa turistică pe noaptea de cazare şi în acest fel am putea ştii exact nopţile petrecute în Sovata. În alte state aceste taxe sunt obligatorii inclusiv pentru persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale şi în acest fel există un control. Cum legea nu ne permite să avem această verigă de control, putem spune că hotelurile mari, cu wellness, au un grad de ocupare foarte mare, chiar peste 60-70% anual, pensiunile bineînţeles undeva sub 50% deoarece perioada de vară chiar dacă este arhiplină, dar există perioada de toamnă-primăvară care sunt totuşi mult mai slabe şi depinde de poziţia în care se află staţiunea, cele centrale au un grad de ocupare mult mai mare. Dacă este puţin mai la periferie, gradul de ocupare este mult mai mic”, a susţinut primarul Peter Ferenc.

Şi dacă primarii din oraşele-staţiune vor un control asupra numărului turiştilor cazaţi, hotelierii doresc la rândul lor, un lucru extrem de important: lămurirea situaţiei juridice a proprietăţilor naţionalizate.

„SC Balneoclimaterica SA, care este urmaşa de drept a fostei întreprinderi socialiste, a avut la momentul înfiinţării ei toate vilele din staţiune. Suntem în anul 2014 şi încă acest tăvălug al retrocedărilor, al proceselor de revendicare încă nu s-a încheiat. După părerea mea, şi cred că şi alţi prestatori de servicii turistice sunt de acord cu părerea mea, cel mai mare impediment al dezvoltării turismului în Sovata a fost nelămurirea acestor situaţii juridice (…) Din 76 de vile, câte erau pe vremuri în portofoliul societăţii noastre, care a fost privatizată, astăzi mai avem 11 şi vor rămâne 6. Din cele 6 clădiri sunt 4 care au fost naţionalizate, dar pentru că ele aparţineau unei societăţi anonime pe acţiuni, nu are urmaşi de drept. Două clădiri au fost construite în perioada democraţiei populare, deci ele nu pot fi revendicate. Deci până la urmă, când se va termina această tevatură a judecăţilor, societatea noastră va rămâne cu hotelurile Sovata, Brădet, Făget, cu ştrandurile de la Lacul Ursu şi Aluniş, cu aceste 6 clădiri şi cu campingul de la Stâna de Vale. Celelalte proprietăţi vor deveni foste proprietăţi pentru că ele, ca urmare a acestui tăvălug al judecăţilor, au trecut în proprietatea foştilor proprietari de la care la sfârşitul anilor ‘40, începutul anilor ‘50 s-a făcut pe vremuri naţionalizarea”, a susţinut Fulop Nagy Janos, directorul general al SC Balneoclimaterica SA.

Acesta a precizat că îmbucurător este faptul că acolo unde aceste dispute juridice s-au finalizat, vilele au fost retrocedate către foştii proprietari sau urmaşii de drept ai acestora şi s-a găsit şi acel investitor care să aibă fondurile necesare ca să modernizeze clădirea retrocedată sau să o demoleze, iar în locul ei să construiască o altă clădire.

„În acele zone staţiunea arată chiar foarte bine. Acolo unde disputele juridice încă nu s-au terminat, spre fericirea mea sunt puţine la număr aceste locuri, acolo aspectul staţiunii încă lasă de dorit. Eu sper că în 2-3 ani aceste lucruri se vor finaliza şi întreaga staţiune veche, cum îmi place mie să o numesc, va deveni din nou o staţiune frumoasă, arătoasă. Şi aici trebuie să arăt că din Consiliul Local Sovata a emanat o hotărâre în care toate autorizaţiile de construcţie care se eliberează pentru modernizări sau pentru reconstrucţii de această natură, proprietarul vilei este obligat ca să păstreze linia arhitectonică obişnuită şi specifică zonei Sovata”, a mai susţinut directorul SC Balneoclimaterica SA.

CITEŞTE ŞI: Lacul Albastru, singurul lac din România care îşi schimbă culoarea în funcţie de lumină