LAGĂRELE nord-coreene. Doi supravieţuitori povestesc despre iadul din care au reuşit să scape

„Am văzut în fiecare zi acte de tortură precum şi oameni care mureau din cauza malnutriţiei şi foamei”, a declarat Kang Chol-Hwan într-un interviu acordat AFP. „Mi-am văzut mulţi prieteni murind şi eu însumi am fost aproape să mor de malnutriţie”. În vârstă de 43 de ani, Kang a fost închis în Tabăra 15, împreună cu familia sa, când era copil, rămânând acolo o perioadă de zece ani.

Shin Dong-Hyuk, în vârstă de 30 de ani, a fost prizonier al Taberei 14, unde s-a născut şi şi-a petrecut primii 23 de ani din viaţă. El a fost torturat şi supus muncii forţate, înainte să evadeze, în urmă cu şapte ani.

Shin este singura persoană despre care se ştie că s-a născut într-un lagăr nord-coreean şi a reuşit să evadeze. El îşi povesteşte viaţa într-o carte publicată de jurnalistul Blaine Harden, intitulată „Evadarea din Tabăra 14”, care este un lagăr de muncă de mari dimensiuni, care include mai multe „sate”, dar şi uzine, ferme şi mine.

Pedepsiţi pe trei generaţii pentru „culpabilitate prin asociere”

Alte articole

Coreea de Nord ajută Rusia cu 12.000 de militari în războiul din Ucraina!

Coreea de Nord a lansat din nou rachete balistice. Cum a reacționat Coreea de Sud

Potrivit ONG-ului Comitetul pentru Drepturile Omului în Coreea de Nord, în jur de 200.000 de persoane sunt închise în lagărele din Coreea de Nord. Potrivit aceleiaşi surse, aproximativ 400.000 de persoane au murit din cauza torturii, foametei, bolilor, sau au fost executate.

Tatăl şi bunicul lui Shin au fost trimişi   în lagăr după ce doi dintre unchii săi au fugit în Coreea de Sud. Shin şi-a petrecut toată viaţa în detenţie din cauza sistemului nord-coreean de „culpabilitate prin asociere”, care pedepseşte trei generaţii ale aceleiaşi familii, dacă un membru este găsit vinovat.

„Naşterea unui copil este o binecuvântare pentru lumea din afară, însă în tabere, copiii care se nasc devin sclavi, la fel ca părinţii lor”, a explicat Shin pentru AFP. În aceste tabere, unde neraportarea altor prizonieri este pasibilă de pedeapsa cu moartea, Shin a dezvăluit unui gardian, la vârsta de 13 ani, planurile de evadare ale mamei şi fratelui său mai mare şi nu a simţit nicio remuşcare când a asistat la execuţia lor.

Shin mărturiseşte că nu s-a simţit niciodată apropiat de ei sau de vreun om din tabără, în timp ce fiecare persoană era un potenţial concurent pentru raţia foarte mică de fiertură de varză, care le asigura subzistenţa.

Lucrurile s-au schimbat după ce a părăsit tabăra. „Simt acum că mi-au fost foarte dragi”, a declarat el. Shin îşi aminteşte că nu a ştiu nimit despre lumea din afară, până să întâlnească un prizonier care a trăit în străinătate şi care i-a descris toate alimentele pe care le-a gustat. „Nu înţelegeam deloc ce este libertatea, am evadat din simplul motiv al foamei”, a spus el.

Shin, care trăieşte acum în Coreea de Sud, încearcă să crească gradul de conştientizare asupra condiţiilor de viaţă din taberele nord-coreene. „Astăzi mă aflu în afara taberei, însă în fiecare zi vorbesc despre situaţia de acolo„, a declarat el. „În mintea mea, sunt încă în lagăr„.

Într-un interviu acordat AFP, cei doi evadaţi, care voreau în limba coreeană, au mers până acolo încât să compare sistemul de tabere de concentrare nord-coreean cu lagărele de exterminare naziste. „Oamenii se gândesc că Holocaustul face parte din trecut, însă a rămas întotdeauna o realitate. Acesta continuă în Coreea de Nord„, a afirmat Shin. „În estenţă, este acelaşi lucru ca la Auschwitz”, a accentuat Kang. „Metodele sunt poate diferite, însă eforturile sunt aceleaşi, este monstruos!”

Cei doi bărbaţi îşi doresc să vadă comunitatea internaţională că face mai multe pentru a ajuta nord-coreenii. Potrivit lui Kang, aceasta ar trebui să profite de sentimentul de opoziţie din ce în ce mai accentuat din rândul populaţiei acestei ţări comuniste.

După întâlnirea cu Shin, Navi Pillay, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omunui, a lansat un apel la o anchetă internaţională aprofundată „asupra uneia dintre cele mai grave” situaţii din lume.