LĂSATA SECULUI 2022. Ce nu ai voie să faci cu nici un chip în seara dinaintea Postului Paştelui 2022

LĂSATA SECULUI 2022. Duminică, 6 martie, credincioșii ortodocși și greco-catolici sărbătoresc Lăsata Secului, ziua care precede începutul Postului Paștelui, cel mai lung post de peste an. Paștele cad pe 24 aprilie pentru credincioșii de rit bizantin, respectiv 17 aprilie pentru cei de rit latin – romano-catolici.

Duminică, 6 martie, este ultima zi când credincioșii care vor să țină postul Paștelui pot mânca ouă și produse lactate, nu carne. Luni, 7 martie, este prima zi de post.

LĂSATA SECULUI 2022. Superstiții

Tradiția spune că în această duminică, de Lăsatul Secului, este bine să chemi rudele la masă și să le ospătezi cu colaci, turte în foi sau vin.

Femeile nu au voie să coasă. Dacă fac asta atrag boli și rele asupra familiei. Când un copil strănută de Lăsatul Secului, tradiția din popor zice că ar trebui să primească în dar o vacă, scrie redactia.ro.

Tot de Lăsata Secului nu se spală rufe, nu se calcă și nu se dau bani cu împrumut.

 

LĂSATA SECULUI de carne. Lăsatul secului de carne, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi potrivit wikipedia

Potrivit tipicelor bisericești, se renunță la carne în duminica izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămână, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea și vinerea.

Lăsatul secului de brânză, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.

Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătorește în Duminica izgonirii lui Adam din Rai, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă și pește în toate zilele, și în care, potrivit majorității tipicelor, nu are loc euharistia.

După duminica înfricoșatei judecăți, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paști, ci se începe postul scrie wikipedia.org

Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui

Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Fără nunți și botezuri în Postul Paștelui. Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă petrecerile sunt considerate nepotrivite.

Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.

Rugăciuna Iertării din Lăsatului Secului pentru Postul Mare

„Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule Preamilostiv, Răscumpărător al celor păcătoşi, pentru mântuirea neamului omenesc ai lăsat Cerurile şi Te-ai sălăşluit în valea aceasta mult păcătoasă a plângerii şi ai primit pe Dumnezeieştii Tăi umeri neputinţele noastre şi ai purtat durerile noastre!

Sfinte Pătimitorule, ai fost rănit şi chinuit pentru păcatele şi fărădelegile noastre şi de aceea noi înălţăm către Tine, Iubitorule de oameni, rugăciuni smerite. Primeşte-le, Preabunule Doamne şi Te pogoară către neputinţele noastre şi păcatele noastre nu le pomeni! Iartă-ne Doamne Iisuse Hristoase!

Cel care prin Sângele Tău ai înnoit firea noastră cea căzută, înnoieşte-ne, Mântuitorul nostru şi pe noi, cei care ne aflăm întru stricăciunea păcatelor şi mângâie inimile noastre cu bucuria desăvârşitei Tale iertări! Iartă-ne, Doamne Iisuse Hristoase!

Cu tânguire şi lacrimi de pocăinţă fără de măsură, cădem la picioarele milostivirii Tale Dumnezeieşti. Iartă-ne Doamne Iisuse Hristoase! Curăţeşte-ne, Dumnezeul nostru, cu Harul Tău cel Dumnezeiesc, pe noi toţi, de toate nedreptăţile şi fărădelegile vieţii noastre, ca întru sfinţenia iubirii Tale de oameni, să-Ţi mulţumim pentru toate milele Tale, să lăudăm Preasfânt Numele Tău, dimpreună cu al Tatălui şi al Preabunului şi de Viaţă Făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin!”

Părintele Dorel Gălan din Cluj spune că postul ”este o chestiune intimă, personală”, pentru adevarul.ro.

”Cred că şi Dumnezeu preferă un om care mănâncă slănină friptă, dar e vesel decât un «sfânt» vegetarian, mânios şi arţăgos.

Vă mai dau un exemplu: doi bătrâni din Pateric (n. r. una dintre cărțile de căpătâi ale Bisericii Ortodoxe) îşi împărtăşeau experienţele ascetice. Unul spunea că soarele nu l-a văzut vreodată mâncând pentru că mânca o dată în zi, după apus. Iar celălalt: «Pe mine soarele nu m-a văzut vreodată mânios». Așadar…“, consideră preotul.

Postul nu e post, dacă nu e trăit ca un post, subliniază un alt preot, Constantin Necula.

”Postul ne scoate, de fapt, din foame, nu ne bagă în foame. (…) Postitul e echilibru în alimentație. (…) A post înseamnă a-l sătura pe celălalt”, afirmă Constantin Necula, într-un video pe Youtube Doxologia.