Când începe Săptămâna Albă și ce alimente pot consuma credincioșii în această perioadă. Postul Paștelui bate la ușă, iar creștinii ortodocși se pregătesc ușor ușor pentru cel mai lung și greu post din an. În această perioadă, preoții le recomandă credincioșilor să renunțe treptat la alimentele de dulce astfel încât tranziția să fie mult mai ușoară.
Citește și Când nu se fac nunți în 2023 și când începe postul Paștelui
Credincioșii vor lăsa sec de carne începând de luni și în ultima săptămână de dinaintea Postului Mare, numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna Albă, vor consuma inclusiv în zilele de miercuri şi vineri ouă, lapte, brânză şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea harţi, acesta este un termen popular care desemnează zilele în care este dezlegare a postului.
În prima zi din Săptămâna Albă, numită și Lunea Curată, gospodinele spală toate vasele în care s-a gătit mâncare de dulce sau de frupt, inclusiv tacâmurile, lingurile din lemn și polonicele. În această zi numai copiii se mai pot înfrupta din bucatele rămase de la ospățul de Lăsatul Secului, iar adulții mănâncă numai gustări reci.
Bătrânii spun că în marțea albă este interzisă munca și este indicat consumul de brânză.
În zilele de miercuri şi de vineri nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa, pentru că aceste zile sunt considerate aliturgice.
Ultima zi din Săptămâna Albă este numită “Duminica izgonirii lui Adam din Rai”, care marchează ziua în care strămoşii noştri au încălcat postul rânduit de Dumnezeu. Această zi este cunoscută din moși strămoși drept “Duminica Iertării”, arătând râvna omenirii de a dobândi iertarea Domnului. La slujba Vecerniei credincioşii îşi cer iertare unul altuia pentru a începe postul împăcaţi.
În tradiţia populară se păstrează încă obiceiul “Iertăciunii”, când copiii, unii ajunşi la vârsta senectuţii, dar norocoşi că mai au în viaţă măcar unul dintre părinţi, merg, le sărută mâna, rugându-i să-i ierte pentru greşelile pe care le-au săvârşit. Odinioară, în “Duminica Iertării”, bunicii îşi aşteptau nepoţii la “bătutul alviţei” delicatesă care era agăţată cu o sfoară în tavan iar cei mici se chinuiau să muşte din ea, fără să o atingă.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară. Anul acesta, ortodocşii vor sărbători Paştele în 16 aprilie.
În 2023, Paștele catolic va fi sărbătorit pe 9 aprilie. În funcţie de ziua în care pică Paştele sunt stabilite şi alte sărbători. De exemplu Floriile şi Rusaliile.
În tradiția populară, postul Paștelui mai este cunoscut și ca „Postul Mare”. Acesta este considerat unul dintre cele mai lungi și mai grele posturi din an.
Postul Paștelui durează 40 de zile și de regulă începe în luna februarie. Anul acesta, pentru creștinii ortodocși, Postul Paștelui începe pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie.
Lăsata Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui din 2023 este pe 19 februarie, iar în săptămâna următoare care mai este numită și Săptămâna Albă, creștinii pot consuma produse lactate, ouă dar și pește.
În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.
Pe parcursul întregului post există anumite zile în care se poate mâncă peşte, aşa-numitele dezlegări la pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
În postul Paştelui nu se fac nunți, botezuri și cumetrii. De asemenea, nu se cântă și nu se dansează.