România ar putea ajunge să plătească singură cheltuielile de funcționare ale laserului de la Măgurele, ceea ce înseamnă 25 de milioane de euro anual. Până acum, țara noastră a primit 180 de milioane de euro pentru realizarea laserului, prin proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), finanțat de Uniunea Europeană.
Din consorțiul ELI fac parte Cehia, Ungaria, dar și Franța, Italia, Germania și Marea Britanie. România contestă consorțiul paralel Problema privind finanțarea vine după ce Cehia, Ungaria, Italia și Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium – ERIC).
România nu a fost invitată să facă parte din proiect, fapt contestat dur de țara noastră. Dragoș Ciuparu, cel care în 2011 a cerut finanțarea pentru proiectul laserului și actual secretar de stat pentru Cercetare, spunea în luna martie că va cere Comisiei Europene să respingă solicitarea Cehiei și Ungariei, după cum scria la acel moment Ziare.rom.
Pe lângă problema finanțării, există și tensiuni între cercetători și actualul director al institutului, academicianul Nicolae Zamfir. Cei 95 de cercetători susțin că în acest an consiliul de administrație a schimbat modul de funcționar al Consiliului Științific, un corp care include cercetătorii din institut. Consiliul de Administrație este impus politic, dar Consiliul Științific este ales numai dintre cercetători.
Prin noul regulament, conducerea dorește dizolvarea Consiliului Științific actual și alegerea unuia nou, printr-o altă procedură. Dacă până acum puteau participa doar cercetători, conducerea dorește ca acum alegerea să fie făcută din toți angajații cu studii superioare. Astfel, ar urma să participe și personalul administrativ, economiștii etc.
Cercetării asupra acuzelor semnalate. Până acum nu am primit niciun răspuns. Scandaluri și în trecut Laserul de la Măgurele ar fi trebuit să fie folosit pentru descoperirea unor izotopi radioactivi care pot trata cancerul. De asemenea, ar fi putut ajuta la identificarea conţinutului butoaielor cu deşeuri radioactive fără a fi desfăcute, dar şi la testarea materialelor care sunt utilizate în misiunile spaţiale. Acesta nu este singurul scandal legat de laser.
În anul 2015, presa a scris că proiectul de la Măgurele risca să fie blocat deoarece Apele Române nu au dat un aviz pentru săparea unui puț la 120 de metri adâncime. Avizul a fost primit abia în anul 2016. În cadrul institutului de la Măgurele ar fi urmat să lucreze sute de cercetători români și străini. Valoarea totală a investițiilor ar fi trebuit să ajungă la 356,2 milioane de euro.