Fostul episcop László Tőkés consideră că întârzierea procedurilor judiciare “reflectă delicateţea cazului” şi subliniază că nu s-a găsit niciun complet de judecată care să găsească motive de anulare. Curtea Europeană a Drepturilor Omului va fi ultimul for juridic care se va pronunţa în acest caz şi se aşteaptă să o facă în viitorul apropiat, mai spune Tokes, citat de news.ro.
Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional “Steaua României” a încălcat drepturile apărării prin privarea avocatului Előd Kincses de dreptul la reprezentare juridică, acuză László Tőkés. În plus, “a încălcat principiul conflictului de interese” atunci când politicienilor social-democraţi, Ecaterina Andronescu şi Gabriela Firea, li s-a permis să participe la evaluarea de către Consiliul de Onoare a propriilor plângeri, arată Tőkés.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a respins, într-o hotărâre anunţată miercuri, recursul lui László Tőkés împotriva anulării Decretului prezidenţial prin care i s-a retras Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler.
Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Revoluţie, László Tőkés a fost decorat de către preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru rolul său avut în anul 1989 în Revoluţia de la Timişoara, care a dus la căderea dictaturii ceauşiste. Totuşi, această distincţie i-a fost retrasă de Klaus Iohannis, în martie 2016. Revocarea distincţiei a fost iniţiată de premierul Victor Ponta, în anul 2013, după ce László Tőkés a sugerat că Ungaria ar trebui să îşi asume un rol de “putere garantă” pentru Transilvania, aşa cum a făcut Austria în cazul Tirolului de Sud.
“Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comis o ilegalitate evidentă prin nerespectarea dreptului la libertatea de exprimare şi de opinie al lui László Tőkés şi a ignorat faptul că declaraţiile sale contestate, de la Universitatea de vară de la Băile Tuşnad, nu reprezintă acte nedemne”, se arată în comunicat.
László Tőkés susţine că, la Băile Tuşnad, presa de limba română a interpretat greşit cuvintele sale, atunci când termenul de “putere garantă”, folosit în legătură cu maghiarii din Transilvania – după modelul Tirolului de Sud – a fost tradus ca fiind “protectorat”, ceea ce a fost “greşit înţeles sau deliberat” şi a evocat un sens colonial.
Tőkés subliniază că hotărârea este “în întregime” în concordanţă cu procesul ”securist” pe care este obligat să îl continue împotriva unor înalţi ofiţeri de informaţii care l-au acuzat de “spionaj” şi “trădare” împotriva României. În opinia sa, ambele procese sunt “motivate de un antimaghiarism ridicat la rang de politică de stat”, care urmăreşte să submineze unitatea şi solidaritatea româno-maghiară formată în Revoluţia Română, prin negarea rolului său din anul 1989, în revolta de la Timişoara.