„Vă pot spune că am aflat pentru prima dată de aducerea în ţară a lui Nicolae Popa abia în ziua în care a aterizat pe Otopeni şi sursa de la care am aflat era chiar presa. Eu nu am ştiut absolut nimic despre această operaţiune. Toate demersurile au fost făcute în altă parte, şi nu la Poliţia Română. Pot să vă spun că a avut o discuţie cu şeful structurii care s-a ocupat de aceste extrădări, rspectiv Centrul de Cooperare poliţienească internaţională pe care l-am întrebat ce se întâmplă, care este motivul pentru care s-a folosit această cursă charter, de ce nu am ştiu, şi mi-a spus că a primit ordin să nu mi se raporteze această operaţiune şi că nu poate să-mi spună mai mult”, a declarat Liviu Popa, într-o intervenţie telefonică la România TV.
Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef al DNA, este cercetată penal pentru luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, potrivit unui comunicat al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
„Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal”, se precizează într-un comunicat al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție susţin că, în cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia — Jakarta.
„Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competența autorităților centrale române în materie penală, a disp. art. 70 și următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea și atribuțiile Ministerului Public și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta — București.
Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală.
În aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”, se menţionează în acelaşi comunicat.
Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost audiată vineri la Secţia privind infarcţiunile în justiţie în urma plângerii depuse de Sebastian Ghiţă, ea având calitatea de suspect într-un dosar în care acuzaţiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă. Kovesi a fost întâmpinată de un grup de susţinători care scandau: „Codruţa, nu uita, noi suntem de partea ta!” şi „PSD, ciuma roşie!”. La ieşirea de la audieri, Kovesi a declarat că a cerut recuzarea procurorului de caz şi a procurorului şef de secţie şi că nu a comis niciodată fapte penale. Ea a negat că ar fi discutat cu Sebastian Ghiţă şi a susţinut că a participat doar la evenimente organizate în cadru instituţional.
Laura Kovesi: Mi s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect. Sunt pure fabulaţii UPDATE
Joi seară, Sebastian Ghiţă a confirmat că a fost audiat în cazul plângerii depuse împotriva fostei şefe DNA Laura Codruţa Kovesi şi că a prezentat procurorilor toate probele pe care le deţine, inclusiv fotografia făcută acesteia la el în cramă. El precizat că va face publice fotografiile şi înregistrările video în care apare Kovesi după ce ancheta în acest caz se va finaliza. De asemenea, a spus că a indicat procurorilor 10 martori în sprijinul acuzaţiilor sale şi că le-a prezentat acestora şi nişte mailuri.