Lazăr: Dosarele de corupţie au vizat sistemul sanitar, educaţia, administraţia publică, nepotismul, clientelismul

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a spus că, în 2016, au fost soluţionate 569.673 de cauze, cu 63.722 inculpaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 8,2%, reprezentând 32,1% din cele 1.776.216 cauze de soluţionat. Ponderea rechizitoriilor a fost de 8,37% din total cauze soluţionate, în creştere faţă de 2015. Numărul dosarelor rămase spre soluţionare la sfârşitul anului trecut a fost de 1.117.702, faţă de 1.095.394 în 2015.

Numărul inculpaţilor achitaţi definitiv în 2016 a scăzut semnificativ faţă de anul precedent şi, mai relevant, faţă de anul 2013, înregistrându-se 809 inculpaţi achitaţi definitiv, din care 118 prin dezincriminarea faptei. Ponderea achitaţilor definitiv faţă de totalul inculpaţilor trimişi în judecată în 2016 a fost de 1,3%, iar restituirile dispuse de instanţe reprezintă 0,46% din trimiterile în judecată, a spus Lazăr la prezentarea raportului de activitate pe 2016 al Ministerului Public, la care participă şi preşedintele  Klaus Iohannis, scrie News.ro.

Procurorul general a subliniat că activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost considerabilă în 2016, fiind caracterizată în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca fiind impresionantă.

Citeşte şi: Klaus Iohannis,la şedinţa de bilanţ a Ministerului Public: În 10 ani de la aderare am făcut progrese remarcabile. Când scăpăm de MCV

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

„Sunt de observat, creşterea importantă a numărului de cauze soluţionate pe fond, cu aproape 26% faţă de anul precedent, precum şi creşterea numărului de trimiteri în judecată cu aproape 13%. Cauzele pe care DNA le-a soluţionat privind corupţia în domeniile public şi privat sunt printre cele mai complexe dosare ale Ministerului Public. Persoanele trimise în judecată în cursul anului 2016 au avut calitatea de înalţi demnitari, parlamentari, magistraţi, avocaţi, ofiţeri de poliţie judiciară. Remarcăm condamnările definitive pentru corupţie a numeroşi parlamentari, magistraţi, avocaţi şi generali din structuri militare. Direcţia a indisponibilizat şi a reuşit să recupereze pentru statul român importante sume de bani”, a precizat Lazăr.

Procurorul general a adăugat că, în perioada 2013 – 2016, per total, tendinţa cauzelor de corupţie a fost crescătoare. Lazăr a precizat că un maximum al trimiterilor în judecată a fost în 2016, cu 395 de cauze, însă cei mai mulţi inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru corupţie în 2015.

„Dosarele au vizat corupţia din sistemele sanitar, educaţie, administraţie publică, angajări fictive în companii şi instituţii publice, nepotismul, clientelismul şi patronajul”, a mai spus Lazăr.

Procurorul general a arătat că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a avut rezultate bune în 2016, remarcându-se o creştere a trimiterilor în judecată cu 28,46% faţă de anul precedent, chiar dacă numărul de cauze soluţionate pe fond a scăzut.

„A fost operată cea mai mare captură de cocaină de pe teritoriul României, din istorie. Au scăzut cu aproape 43%  inculpaţii achitaţi definitiv în anul 2016 comparativ cu 2015. Deopotrivă, a scăzut cu aproape 60% numărul de inculpaţi achitaţi arestaţi preventiv”, a precizat Lazăr.

În ce priveşte dosarele de conflict de interese, Lazăr a spus că în 2016 au fost soluţionate 346 de cauze, faţă de 237 în 2015, dintre care 52 cu trimiteri în judecată, faţă de 45 în 2015, privind 58 inculpaţi.

În domeniul evaziunii fiscale, procurorul general a spus că activitatea organelor judiciare trebuie impulsionată, proporţional cu amploarea pe care acest fenomen îl are în economia şi finanţele ţării.

„Numărul inculpaţilor persoane fizice trimişi în judecată pentru evaziune fiscală a crescut faţă de 2015, dar insuficient în raport cu nivelul fenomenului infracţional. Sunt necesare măsuri urgente de lege ferenda şi cooperare interinstituţională pentru creşterea eficacităţii în combatere”, a afirmat Lazăr.

În materie de contrabandă, în 2016 a crescut numărul trimiterilor în judecată şi al dosarelor soluţionate, fiind relativ constant numărul inculpaţilor trimişi în judecată.

Legat de infracţiunea de spălare a banilor, Augustin Lazăr a spus că au crescut numărul dosarelor soluţionate, numărul cauzelor trimise în judecată şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată.

„Activitatea de recuperare a produsului infracţiunilor este la fel de importantă ca pedepsirea infractorilor. Ea creează premisa îndreptării răului social produs prin infracţiune, sub aspect patrimonial. Valoarea măsurilor asigurătorii  a scăzut faţă de 2015 când a fost soluţionată o cauză complexă în domeniul evaziunii cu carburanţi. Este necesară organizarea unei bune cooperări cu ANABI pentru impulsionarea recuperării produsului infracţiunilor”, a susţinut Augustin Lazăr.

Procurorul general a făcut referire şi la infracţiunile prevăzute de Codul silvic, arătând că situaţia operativă nu este satisfăcătoare, de aceea este necesară impulsionarea activităţii pentru combaterea acestor infracţiuni deosebit de grave, ce aduc atingere atât mediului înconjurător, cât şi intereselor patrimoniale ale statului.

„S-a menţinut relativ constant numărul de cauze soluţionate în 2016, dar cu o creştere a numărului de inculpaţi trimişi în judecată. Este de remarcat însă creşterea uriaşă, de 300%, a valorii prejudiciilor cauzate, în intervalul 2013 – 2016. Această creştere a valorii prejudiciilor a fost însoţită însă şi de o creştere proporţională a valorii măsurilor asigurătorii luate în cauză”, a adăugat Lazăr.

Procurorul general a concluzionat că principalele provocări pentru 2017 sunt reprezentate de asigurarea calităţii actelor de urmărire penală, prin reducerea în continuare a achitărilor şi restituirilor, asigurarea cadrului legal de respectare a drepturilor fundamentale ale persoanelor şi identificarea soluţiilor practice de reducere a stocului de dosare aflate pe rol.

Procurorul general a precizat că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  are în statele de funcţii 2.972 de posturi de procuror, din care sunt ocupate 2.650 posturi, respectiv 89%.

„Cu toate că gradul de ocupare a posturilor este apt de a asigura funcţionarea normală a Ministerului Public, mai multe parchete de pe lângă judecătorii au funcţionat temporar cu un singur procuror sau chiar fără niciun procuror titular. (…) Din analiza datelor statistice este de remarcat că media dosarelor de soluţionat pe procuror este profund disproporţionată între parchete cu volum diferit de activitate. Spre exemplu, la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii variază de la 3.451 dosare la Vişeu de Sus, la 328 dosare pe procuror la Orşova. Pentru a echilibra aceste decalaje majore, conducerea Ministerului Public a adoptat soluţia preluării unor categorii de dosare de către parchetele ierarhic superioare”, a precizat Lazăr.

El a adăugat că o intervenţie legislativă este strict necesară pentru a asigura echilibrul sistemului judiciar, justa repartizare a cauzelor şi eliminarea stocului de dosare, aflat pe rolul Ministerului Public, prin raţionalizarea micilor instanţe şi unităţi de parchet.