LEACURI DIN GRĂDINĂ: De ce este bine să consumi planta lupin

Lupinul (Lupinus polyphyllus) este o plantă erbacee din familia leguminoaselor, Fabaceae, din care face parte și mazărea. El se regăsește pe continentele americane de nord și de sud, precum în zona europeană și africană a Mediteranei. În țara noastră este cunoscut sub denumirile populare: niprală (lupinul galben), cafele sau cafeluțe (lupinul alb), scrie Agerpres.

Crește de la 30 cm până la un metru și jumătate în înălțime. Frunzele sunt de obicei palmate și de culoare verde închis. La maturitate, planta formează flori dispuse în chiorchine la vârful tulpinii, care au o paletă largă de culori — alb, galben, albastru, liliachiu, violet și culoarea caisei. În mod obișnuit, ele înfloresc în iunie-iulie. Fructele lupinului cresc sub formă de păstaie, iar aceasta conține aproximativ cinci boabe (semințe), numite lupine.

Din cele peste 200 de specii, pe lângă toate varietățile sălbatice, există și specii cultivate pentru consumul uman, altele pentru valoarea ornamentală, iar cele mai multe ca hrană pentru animale. Progresul geneticii din secolul XX a contribuit la completa domesticire a speciilor de lupin, prin hibridizarea celor cu conținut scăzut de alcaloizi și a celor cu semințe moi, dând naștere unor varietăți noi, dulci, mult mai potrivite consumului uman.

Citeşte şi Planta minune care ar putea fi leacul pentru diabet

Alte articole

Radu Mazăre Jr, dezvăluiri cutremurătoare despre problemele sale medicale: „Am aflat că am chist hidatic și trebuie să îmi extirpe lobul stâng al ficatului”

De ce nu e bine să ținem deschise conservele în frigider. Obiceiul banal al românilor care îi poate îmbolnăvi

Între varietățile de lupin folosite în alimentație, în special în zona mediteraneană, se numără: lupinul alb, lupinul galben, lupinul albastru. Toate tipurile de lupine trebuie preparate după o metodă specifică înainte de a fi consumate. Aceasta presupune înmuiatul lupinelor în apă sărată un anumit număr de zile. În țările mediteraneene și orientale, sunt consumate la fel de des precum consumăm noi alunele.

Aceste boabe conservate pot fi făcute pastă, la fel ca humusul din năut sau iahnia din fasole. Tot din ele se pot face crochete de lupin, un delicios produs vegetarian căutat prin alte țări. Lupinele se consumă și prăjite cu sare și condimente (boia).

Semințele conțin: glucide, lipide, proteine, alcaloizi, ureide, fosfolipide, lectine, triterpene, flavone, aminoacizi, vitamine, acizi organici, acizi grași.

Citeşte şi Leacuri naturiste pentru dureri de articulaţii

În medicina populară, semințele se folosesc în uz intern ca diuretice, febrifuge, cicatrizante, iar în uz extern la tratarea abceselor și a afecțiunilor cutanate. Lupinul albastru este cunoscut ca având proprietăți de calmare și de inducere a somnului, potrivit site-ului www.shfnow.com. Lupinul alb contribuie la regenerarea pielii și menține hidratarea acesteia.

Lupinele au un conținut bogat de proteine vegetale, de patru ori mai mare decât boabele de grâu. Au, de asemenea, una dintre cele mai mari concentrații de fibre. Nu conțin colesterol, gluten și nici iritanți gastrici, spre deosebire de soia, care are o cantitate destul de mare de saponine. Sunt probiotice, ajutând dezvoltarea bacteriilor bune în organism. Conțin cantități apreciabile de animoacizi esențiali. Făina de lupine are foarte multe proprietăți nutritive și este o bogată sursă de proteine de cea mai bună calitate.

Plantă recunoscută pentru proprietățile sale terapeutice, lupinul poate înlocui cu succes carnea, au descoperit oamenii de știință de la Institutul Fraunhofer din Freising, Germania.

Aceștia au căutat alternative ieftine și sănătoase la carne, cunoscut fiind faptul că în următorii 40 de ani se estimează că necesarul de carne pentru consum al populației globului va crește, iar resursele sunt limitate. Lupinul corespunde tuturor cerințelor pentru a fi folosit la scară largă de vegetarieni și nu numai, deoarece conține proteine ce pot fi utilizate atât pentru producerea înlocuitorilor de lactate, cât și a înlocuitorilor de carne, potrivit site-ului sanatate.bzi.ro. Avantajele sunt că lupinul nu are un gust specific, nu conține colesterol și este bogat în acizi grași polinesaturați.

Lupinul neameliorat, sălbatic sau din culturi tradiționale, trebuie preparat cu atenție înainte de consum. În caz contrar, poate afecta sistemul nervos, generând intoxicarea cu lupin. De asemenea, lupinul, precum alunele, este un alergen și trebuie tratat cu atenție de către cei ce sunt sensibili.

Citeşte şi SĂNĂTATEA TA. Beneficii ale ginsengului