Un aspect important din viaţa ţaranilor era considerat sănătatea omului, cheia acestei probleme fiind „hrănirea cum se cade, căci cele mai multe boale, cele mai multe morţi cu zine vin din pricina hranei proaste şi nepotrivite”.
Principala recomandare era să se renunţe la mămăligă şi să ne mănânce mai multă pâine.
Citeşte şi Leacuri cu OŢET. Nu o să crezi de ce boli te scapă
„Lucrul cel mai de seamă în hrana omului este pânea. Şi în rugăciuni tot de pâne se vorbeşte, nu de mămăligă. Iaca peste munţi, în Ţara Ungurească, românii de acolo mănâncă pâne. Fac câte un cuptor pe săptămână, iar mămăliga o mănâncă mai mult de gust. Şi-s români chipeşi, tot unul şi unul!”, se menţiona în „Calendarul sătenilor”, citat de historia.ro.
Nici consumul de carne nu este uitat şi comentat – „Ei, da’ acuma nu-i vorba numai decât de cărnării şi de grăsimi, căci nici ele nu-s bune, decât doar din când în când”.
Obiceiuri binecunoscut al ţăranului român, consumul de alcool, nu este ocolit: „Pe cât de bine face trupului o hrană bună, pe atâta de rău ne fac băuturile spirtoase. Este foarte greşită credinţa că rachiul e bun pentru orice boală. Căldura şi puterea rachiului se aseamănă cu focul de paie. Căldura ce-o simţim ne arde trupul, ne ucide gândul, ne face neoameni. Rachiul duce pe om unde nu e voia lui. În loc să daţi paraua voastră pe otravă de băutură, daţi-o pentru carne, ouă, lapte şi alte lucruri trebuitoare. Cea mai bună băutură este apa curată„.