Legea antibioticelor produce primele efecte. Ministrul Sănătății anunță reacția colectivă: „A scăzut consumul în rândul populației”

Legea antibioticelor produce primele efecte. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că românii nu mai cumpără antibiotice atât de des și nici nu le mai folosesc în cantități atât de mari.

Citește și: Ordinul prin care unele antibiotice pot fi vândute fără reţetă provoacă scandal între farmacişti şi Ministerul Sănătăţii

Ce efecte a produs legea antibioticelor

Reglementările introduse de autoritățile medicale în ceea ce priveşte prescrierea şi eliberarea de antibiotice încep să dea rezultate, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care susține că „începe să scadă consumul de antibiotice”.

Șeful de la Sănătate a reamintit faptul că nu a fost interzis dreptul de a utiliza astfel de medicamente, însă doar pe bază de prescripție medicale, în cazul unor infecții bacteriene.

Alte articole

Revine scandalul Rafila-Arafat pe sistemul de urgenţă. Sindicatele arbitrează conflictul

Ministerul Sănătății: ”Trebuie să aducem mai mulți medici și în zonele mai slab deservite, în mediul rural sau în zonele non universitare din România”

„Începe să dea rezultate foarte bune, începe să scadă consumul de antibiotice. Vreau să facem o precizare, cred că oamenii nu au fost bine informaţi sau au fost dezinformaţi, mai degrabă: nu există o interzicere a dreptului de a utiliza antibiotice, dar antibioticele trebuie utilizate atunci când trebuie, în cantităţile care trebuie, doar la prescripţia medicului. Şi de fapt asta am făcut, aşa se întâmplă absolut în toată lumea civilizată, unde bacteriile multirezistente sunt mult mai puţine decât la noi. Aşteptăm ca, odată cu această măsură, să vedem în decursul anilor următori, nu foarte mulţi, o schimbare a acestei probleme de sănătate publică, infecţiile produse de bacterii multirezistente, care produc, din păcate, foarte multe victime”, a declarat ministrul Rafila.

Țara noastră ocupă locul 1 în Europa la consumul de antibiotice, mai ales că românii le consumă, de multe ori, inconștient. În acest context, în luna ianuarie a acestui an, autoritățile au emis un ordin care prevede următoarele: medicamentele din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic prescrise de către medici pe reţete, altele decât prescripţiile gratuite şi compensate, vor fi eliberate la farmacie numai în baza unei prescripţii medicale. Prescripțiile se vor reţine în farmacie.

Ordinul mai prevede că, la nevoie, în caz de urgență, antibioticele se vor putea elibera fracţionat și doar în cadrul aceleiaşi farmacii, fără a depăşi cantitatea totală prescrisă. Ca să primească antibiotice fără rețetă, pacientul va trebui să îndeplinească mai multe condiții. În primul rând, trebuie să aibă o urgență reală, cum ar fi un abces dentar și imposibilitatea de a se prezenta imediat la medic. Apoi, aceste antibiotice se dau doar pentru trei zile de tratament. După cele trei zile, pacientul trebuie să meargă la un specialist. În plus, farmacistul are la dispoziție o listă cu anumite antibiotice, astfel că nu se poate prescrie orice medicamente de acest fel. Nu în ultimul rând, pacientul va trebui să completeze o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a mai cumpărat și din alte farmacii.

„În cazul administrării unor doze necorespunzătoare, necoordonate de medic, aceste efecte adverse pot fi dintre cele mai grave. Este primul risc la care ne supunem dacă luăm după ureche. De exemplu, unele antibiotice pot duce la șoc anafilactic, la toxicitate hepatică sau toxicitate renală”, a declarat Dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, pentru Adevărul.

Specialistul explică faptul că este vorba și despre tipul de antibiotic pe care ni-l adminstrăm. Unele ar putea interfera cu alte patologii de care suferim și ar putea să ne facă mai mult rău decât bine.

„Medicul prescrie tratamentul în funcție de istoricul medical al fiecărui pacient și alege medicația cea mai potrivită.  Căci un medicament care funcționează perfect în cazul unui anumit pacient ar putea să aibă efecte adverse în cazul altui pacient”, a mai precizat medicul.

Un alt risc extrem de mare este rezistența la antibiotice a organismului: „Lucrurile sunt simple. Bacteriile care scapă din acest conflict cu antibioticul își transmit între ele genele de rezistență. În felul acesta, apare multirezistenta. Dar acest lucru se întâmplă în timp. Pericolul imediat este cel al efectelor adverse”.

Recomandări pentru a preveni rezistența organismului la antibiotice:

• Păstrați igiena mâinilor! Igiena previne infecțiile digestive și, astfel, nu se ajunge la utilizarea de antibiotice folosite în tratamentul acestor infecții.
• Imunizați-vă cu vaccinul pneumococic! Vaccinarea pneumococică previne pneumonia pneumococică, vaccinarea meningococică previne infecția specifică generată de meningococ. Prin urmare, pentru că aceste boli nu se vor mai manifesta clinic, nu va fi necesară nici administrarea de antibiotic.
• Administrati-vă corect tratamentele cu antibiotice respectând întocmai perioadele și dozele recomandate de către medic.
• Evitați administrarea de antibiotice acolo unde acestea nu își au rostul: infecții virale, gripă, viroze.
• Urmați terapia cu antibiotice numai la recomandarea medicului ș,i preferabil, după antibiograma care facilitează antibioterapia țintită după care riscul de dezvoltare al antibiorezistentei este cel mai redus.
• Ministrul Sănătății a mai precizat că o estimare exactă a consumului actual de antibiotice va putea fi făcută abia la final de an. Însă, speră că România va ieşi din top 3 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cantitatea de astfel de medicamente utilizată de populaţie.

Citește și: Adevărul despre antibiotice, dezvăluit de medicul Adrian Marinescu: „Se iau ca pe bomboane, e frecție la picior de lemn, nu ajută la nimic”