Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat joi că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.
Procurorul General Tiberiu Niţu a precizat şi el că, potrivit procedurii, ar urma să se solicite din partea iniţiatorului avizul CSM.
„CSM ar trebuie să avizeze orice proiect de lege care, într-o anumită modalitate, ar putea avea legături cu activitatea judiciară”, a explicat Tiberiu Niţu.
Întrebat dacă este de acord cu necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru accesul la datele necesare identificării unui abonat, Niţu a răspuns:
„De principiu, accesul la astfel de date este de preferat a fi posibil cu avizul judecătorului. (…) Nevoia (n.red. – privind avizul judecătorului) vine din garantarea dreptului perosanei la viata intima… Singura modalitate prin care poţi să faci o ingerinta in astfel de drepturi trebuie supusă controlului judecatoresc. De aici vine nevoia „, a spus Tiberiu Nitu.
CSM nu vrea ca preşedintele Klaus Iohannis să promulge Legea Big Brother fără avizul Consiliului
Anterior, judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.
„Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea „Big Brother”.
Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.
El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţia de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.
Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea „Big Brother” este neconstituţională.
În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.