Legea care interzice „dosarul cu şină”, doar o glumă pentru funcţionarii ANAF: „Nu mă interesează pe mine asta!”. Reacţia lui Burduja

Instituțiile statului nu mai au voie să solicite cetățenilor dosare cu șină sau copii ale documentelor pe care aceștia le depun. De asemenea, instituțiile publice sunt obligate să asigure gratuit fotocopierea documentelor ale căror copii sunt necesare la întocmirea dosarelor.

Astfel, obligativitatea cetățenilor de a adăuga în dosar copii ale documentelor emise de stat este eliminată. De asemenea, instituţiile publice nu pot percepe nici taxe suplimentare pentru acoperirea costurilor articolelor menţionate.

Realitatea din teren este, însă, cu totul alta. O femeie care a mers la unul din sediile ANAF din București a primit un răspuns șocant atunci când i-a spus unei funcționare că nu mai are voie să ceară copii după documente.

”Știu că am mai scris despre ANAF; știu că știți și voi bubele lor. Dar eu continui să fiu uimită de tupeul și nepăsarea de care dau dovadă oamenii ăștia la fiecare interacțiune. De astăzi, conform legii, funcționarii din instituțiile statului nu mai au voie să ne ceară copii după documente emise de stat, dosare cu șină și alte chestii de papetărie. Dacă au nevoie de copie de buletin, trebuie să o facă singuri.

Citeşte şi: Ce spune Sorin Ovidiu Vîntu despre pensiile magistraţilor şi protestele violente din Franţa: „Oamenii încep să se deştepte” VIDEO

Mbun, mă duc la ANAF și mi se cere copie după buletin, îi zic madamei că nu mai are voie să îmi ceară asta de azi, la care ea începe să radă și îmi zice că e o prostie, nu există așa ceva, poate să îmi ceară copii după orice documente trebuie. Dau să îi arăt pe telefon că de azi asta e regulă, face un semn de scârbă cu mâna, după care zice fix așa: NU MĂ INTERESEAZĂ PE MINE ASTA.

Cam asta e atitudinea: nu îi interesează pe ei, ei sunt acolo să complice treaba, nu să trateze contribuabilul cum trebuie și să fie la curent cu ce și cum au voie să facă sau nu.

P.S. Aveam copie după buletin, desigur. N-am coborât nici eu din copac ieri și mă așteptăm să dau de chestia asta, dar să mi se spună că încă au de rezolvat chestii, că încă nu-s pregătiți etc. Nu să mi se spună cu sictir că nu o interesează cum trebuie să își facă treaba, ce-i drept”, se precizează în relatarea contribuabilei din București, potrivit Ziare.com.

Citeşte şi: Cristian Popescu Piedone s-a întâlnit pe stradă cu un fost coleg pușcăriaș. „Unde-ai fost, tati, ia zi!”; „Pe a 4-a la Jilava”. „Cine era planton acolo?”

Burduja, despre platforma „România fără dosar”: Când discutăm despre lupta împotriva birocraţiei, discutăm despre lupta pentru libertate. Această lege nu va funcţiona decât dacă fiecare român îşi va cere drepturile

Fostul ministru al Cercetării şi Digitalizării Sebastian Burduja a explicat, miercuri, după intrarea în vigoare a Legii 9/2023 privind eliminarea dosarului cu şină şi a debirocratizării administraţiei publice, că acest act normativ va funcţiona numai dacă cetăţenii îşi vor cere drepturile şi a adăugat că, atunci când vorbim despre lupta împotriva birocraţiei, vorbim despre lupta pentru libertate.

„Este o zi importantă pe care am aşteptat-o timp de şase luni, pentru că legea a fost promulgată în 4 ianuarie 2023, şi s-a potrivit să se numeroteze cu 9, legea 9/2023, este şi o lege nouă pentru toţi românii şi o lege care are ca ax central libertatea, valoarea fundamentală a PNL. Când discutăm despre lupta împotriva birocraţiei, discutăm despre lupta pentru libertate. Când discutăm despre lupta împotriva funcţionarului care te primea la ghişeu şi când ajungeai, în sfârşit, bucuros cu dosarul cu şină, proabil, te trimitea după copie după buletin, în general la xeroxuri din incinta instituţiei, unde câţiva antreprenori creativi te jupuiau de câţiva lei pentru copii xerox sau unui act emis tot de statul român”, a explicat Sebastian Burduja, miercuri într-o conferinţă de presă.

El a mai spus că „legea a plecat de la un cetăţean şi vreau să îi mulţumesc pe această cale”. „A venit în audienţă la mine. Exista legea Tuţă care practic a instituit interdicţia solicitării de copii după acte emise de statul român la nivel central – ministere, agenţii, autorităţi. Omul acesta se confruntase cu o situaţie la nivel local unde chiar asta s-a întâmplat şi probabil că milioanelor de români în lupta cu birocraţia, de fapt în lupta pentru a îşi rezolva diverse probleme punctuale. Ajuns la ghişeu, după o coadă de o oră, acolo un funcţionar amabil i-a cerut o copie după buletin şi a fost trimis la xeroxul după colţ, a luat coada de la capăt. Apoi ne-am apucat de treabă şi vreau să îi mulţumesc consilierului meu Andrei Popa care a redactat textul iniţial al propunerii legislative şi co-iniţiatorilor George Tuţă, Diana Morar, Gabriela Horga, precum şi celorlalţi parlamentari care au susţinut acest proiect legislativ”, a completat Burduja.

Fostul ministru al Cercetării şi Digitalizării a mai spus că unul dintre cele mai importante lucruri la această lege este interzicerea dosarului cu şină.

„El a vizat iniţial interzicerea copiilor după acte emise la nivel naţional, la nivel local, judeţean, primării, consilii judeţene, dar şi de alte instituţii care fac practic un serviciu public. De exemplu, universităţile sau companiile de utilităţi apă, canal, energie, etc. Deci începând cu ziua de ieri nu se mai pot solicita copii după acte la niciuna dintre aceste instituţii – nivel naţional, central şi alte instituţii. De asemenea, în procesul legislativ, domnul Tuţă şi doamna Simona Bucur Oprescu de la PSD, au depus un amendament foarte apreciat care a interzis explicit prin lege dosarul cu şină şi forma finală a legii include bineînţeles acest amendament care interzice dosarul cu şină şi cred că orice alte produse de papetărie care sunt solicitate cetăţenilor”, a mai declarat liberalul.

Acesta a precizat că, prin site-ul romaniafaradosar.ro, cetăţenii îşi pot cere drepturile. „Ce e mai important de reţinut este că această lege nu va funcţiona decât dacă fiecare român îşi va cere drepturile, pentru că legea nu are sancţiuni pecuniare pentru cei care o încalcă, dar legea este lege şi prin intermediul acestei platforme romaniafaradosar.ro ajută cetăţenii să îşi ceară acest drept. Funcţionarii care încalcă legea comit un abuz. Ei pot fi cercetaţi disciplinar şi trebuie să fie cercetaţi disciplinar, iar abuzul săvârşit cu intenţie se pedepseşte şi într-un alt registru la care sper să nu ajungă nimeni, Registrul faptelor penale. Deci nu este o lege care nu se poate implementa. Ea se va implementa cu mare succes, cu această condiţie ca fiecare român care este pus în situaţia de a îi fi încălcate drepturile şi le cere. Sesizează instituţiile abilitate şi are obligaţia să urmărească faptul că acel funcţionar este sancţionat”, a mai explicat Burduja.

Acesta a amintit de alte două realizări din timpul mandatului său şi anume posibilitatea obţinerii online a cazierului judiciar şi aplicaţia RoeID prin care nu mai este necesar ca cetăţenii să facă un drum la ghişeu pentru a obţine utilizator şi parolă ca să beneficieze apoi de anumite servicii pe internet.

„Pentru simplificarea vieţilor noastre sunt şi alţi paşi pe care noi i-am făcut la Ministerul Digitalizării şi sunt convins că domnul Ivan îi va continua. Aş menţiona doar cazierul judiciar on-line care a fost şi este un mare succes şi faptul că sunt peste 100.000 de români cu siguranţă astăzi, cred că 150.000 de români care şi-au eliberat cazierul judiciar on-line spune ceva, spune că era nevoie de asta pentru cetăţeni şi că este un serviciu public la mare cerere. De asemenea, aplicaţia RoeID pe care vă rog să o promovaţi în continuare pentru că ea rezolvă acel drum la ghişeu în care un funcţionar ne elibera utilizator şi parola pentru ca ulterior să putem accesa anumite servicii on-line. Acel drum nu mai este necesar în momentul acesta, pentru că avem identitate digitală. Durează foarte puţin, e o procedură de înregistrare simplă şi orice român ar trebui să o parcurgă şi să beneficieze de serviciile ghiseul.ro. Am mai rezolvat o problemă prin această aplicaţie şi anume milioane de români care nu au cont bancar în România pot să acceseze platforma ghiseul.ro în premieră. Până acum, nu se putea, tocmai pentru că funcţionarul bancar era folosit ca o modalitate de autentificare, de verificare a identităţii celor care voiau să acceseze platforma ghiseul.ro”, a conchis Sebastian Burduja.