Legea care prevede durata maximă a controlului judiciar, promulgată de Klaus Iohannis

La dezbaterile din Parlament, reprezentanții Ministerului de Justiție au explicat noile prevederi.

„Prin acest act normativ s-a stabilit o durată maximă pentru care poate fi dispusă măsura controlului judiciar, sau măsura controlului judiciar pe cauțiune, respectiv 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii dacă se mențin temeiurile pentru care a fost determinată luarea acestei măsuri, sau au apărut temeiuri noi. Durata totală în timpul urmăririi penale nu poate depăși un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este închisoare de cel mult 5 ani, respectiv doi ani, dacă durata este mai mare. Prin acest act normativ s-a stabilit durata maximă pentru care poate fi dispusă măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune în etapa camerei preliminare sau în cursul judecății”, a afirmat Florin Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției, la dezbateri.

Actul mai prevede că organele de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi și libertăți, pot solicita date de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului în anumite condiții.

„Pot fi solicitate date de trafic dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139 alin. (2) sau a unei infracțiuni de concurență neloială, de evadare, de fals în înscrisuri, infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive, a unei infracțiuni privind nerespectarea dispozițiilor privind introducerea în țară de deșeuri și reziduuri, a unei infracțiuni privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc ori a unei infracțiuni privind regimul juridic al precursorilor de droguri și dacă există temeiuri justificate pentru a se crede că datele solicitate constituie probe”, se mai arată în lege.

Alte articole

Cererea lui Nelu Tătaru de a-i fi ridicat controlul judiciar, respinsă de instanţă

Întoarcerea lui Dan Diaconescu în televiziune, amânată de justiţie. Ce decizie de ultimă oră a luat instanţa

Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii aprilie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. În varianta adoptată de Senat, proiectul prevedea că termenul în acest caz nu poate depăși trei ani.

Șeful statului a semnat miercuri și alte decrete:

* Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România;

* Decretul pentru promulgarea Legii privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților;

* Decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2014 privind modificarea unor acte normative și pentru aprobarea plății cotizației anuale a României ca membru în Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership);

* Decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;

* Decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești.