Astfel, ei au adoptat propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată. Potrivit art. 1 alin. (4) supus abrogării, prevederile legii în discuţie „nu se aplică creditelor acordate prin programul ‘Prima casă’, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului ‘Prima casă’, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare”.
Proiectul a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.
Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a explicat că acest proiect legislativ clarifică situaţiile de „impreviziune” care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.
El spune că anumiţi judecători consideră că impreviziunea – adică starea care apare între cele două părţi după semnarea contractului, stare care nu putea fi prevăzută de niciuna din părţi – este doar moartea subită, de exemplu, sau o calamitate, dar sunt şi judecători care consideră că numai în stare de conflict armat este o stare de impreviziune.
„De asemenea, apar situaţii chiar în municipiul Bucureşti. O judecătorie de sector consideră că lipsa veniturilor este motiv de impreviziune, iar judecătoria altui sector consideră că lipsa veniturilor nu este situaţie de impreviziune. Aşadar, suntem obligaţi noi, ca legiuitori, să punem capăt acestor situaţii. Nu le putem spune locuitorilor din sectorul 1 că au avut ghinion că s-au născut acolo şi că domiciliază acolo, şi celor din sectorul 4 că au avut noroc în viaţă, că, iată, judecătorii le dau câştig de cauză. Tocmai să curmăm aceste situaţii am stabilit noi nişte criterii de impreviziune, situaţii în care oamenii să ajungă la reechilibrarea contractului. Până la urmă, Legea dării în plată nu are ca obiectiv renunţarea la case de către oameni, Legea dării în plată este o pârghie prin care oamenii să-şi renegocieze, să reechilibreze contractele pe care le au cu băncile, pentru că nimeni nu are interes ca acel contract să se termine. Oamenii vor să-şi menţină casele, să continue contractele, băncile, unele dintre ele, sunt de acord ca acest contract să continue, dar, aşa cum spune Curtea Constituţională, contractul trebuie readaptat la condiţiile economice de astăzi ale debitorilor”, şi-a motivat senatorul demersul legislativ.
În replică, senatorul liberal Florin Cîţu a precizat că PNL nu susţine acest proiect, pe care l-a etichetat drept „ridicol”.
„Când s-a format Comisia naţională de aderare la zona euro, am spus că este doar un exerciţiu public pentru PSD şi atât, nu va avea niciun efect. Este un proiect ridicol din punct de vedere economic şi nu-şi are sensul. PNL nu susţine astfel de proiecte”, a afirmat Cîţu.
Senatul este prima Cameră sesizată.