Legea moştenirii 2024. Cum se împarte averea şi cum se stabilesc principalii moştenitori. Cine şi în ce condiţii pierde dreptul la moştenire

Important de subliniat este faptul că, dacă în urma dezmoștenirii, rudele cele mai apropiate ale persoanei decedate nu primesc întreaga moștenire, partea rămasă se atribuie celorlalte rude care îndeplinesc condițiile legale.

Potrivit articolului 963 din Codul Civil, moștenirea legală se cuvine, în ordine, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, printre care se numără descendenţii, ascendenţii şi colateralii acestuia, după caz. Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, scrie Fanatik.

Colateralii au dreptul numai până la gradul al patrulea inclusiv. În situația în care nu există niciun moștenitor legal sau testamentar patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau municipiului, după caz.

Când vine vorba de moștenirea testamentară, legea precizează că a fost decisă deja persoana care va primi averea, banii și bunurile strânse de persoana decedată de-a lungul vieții sale. În acest caz lucrurile sunt foarte simple.

Alte articole

Cum se aplică legea moștenirii în 2022. Cine are drept să primească averea defunctului și cine sunt rudele care nu au niciun drept

Colateralii, adică rudele care au dreptul la averea defunctului, vin în ordinea următoare. În primul rând, au prioritate cei din clasa întâi, adică descendenţii (copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit).

Din clasa a doua fac parte ascendenţii privilegiaţi (tatăl și mama defunctului) şi colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul).

Conform Codului Civil, în clasa a treia sunt incluși ascendenţii ordinari. În această situație este vorba de rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului. De această dată există și o excepţie, părinţii persoanei care a decedat.

Citeşte şi: Cătălin Cherecheş rămâne în arest, în Germania. Comunicat oficial al Parchetului din Munchen

Mai mult decât atât, legea din România mai arată că în clasa a patra se numără colateralii ordinari. Ei sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi.

Potrivit lege5.ro, dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a primi averea.

În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul îndepărtează de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor unde legea dispune altfel. Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altceva.

Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat numai dacă la data deschiderii moştenirii nu există o hotărâre de divorţ definitivă. Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali. Cota soțului supraviețuitor în cazul unei moșteniri este următoarea: un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului; o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului; o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului; trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.

Citeşte şi: ÎPS Teodosie, audiat la DNA: „Am adus Sfânta Liturghie, sunt împărtășit”