Decizia judecătorilor a fost unanimă, întrucât „legea depăşeşte puterile statului în materie de consultări sau referendum şi încalcă, printre alte principii constituţionale, supremaţia Constituţiei, suveranitatea naţională şi unitatea indisolubilă a Spaniei”.
În motivarea Curţii Constituţionale se mai arată că, pe durata procesului legislativ, Parlamentul a comis „încălcări foarte grave” privind drepturile minorităţilor şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor de a participa la procesul decizional prin intermediul reprezentanţilor.
Curtea Constituţională a respins ideea potrivit căreia Constituţia Spaniei include dreptul la autodeterminare cu sensul de „dreptul de a promova şi declara secesiunea unilaterală”, precum şi o eventuală declaraţie de independenţă prin care noul stat ar prelua sistemul legislativ prevăzut în tratatele internaţionale semnate de Spania.
„Dreptul la autodeterminare a fost limitat prin diferite rezoluţii neechivoce ale Naţiunilor Unite, în cazuri de subjugare a popoarelor, dominaţie şi exploatare străină. Orice încercare de a rupe total sau parţial unitatea naţională şi integritatea teritorială a unei ţări este incompatibilă cu scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite”, se mai arată în decizia Curţii.
Judecătorii au amintit că autorităţile Cataloniei au datoria de a împiedica orice iniţiativă care ar putea însemna ignorarea sau evitarea punerii în aplicare a acestei decizii.
La 8 septembrie, Curtea Constituţională a Spaniei a decis să suspende noua lege a referendumului, pentru a analiza dacă prevederile respectă legea fundamentală.
Totuşi, guvernul Cataloniei a organizat la 1 octombrie un referendum pe tema independenţei, considerat neconstituţional de Guvernul Spaniei şi de Uniunea Europeană.
Constituţia spaniolă prevede că ţara este indivizibilă. Potrivit Articolului 155 din Constituţia Spaniei, autorităţile de la Madrid au puterea de a interveni direct în administrarea guvernului regional din Catalonia, obligându-l să renunţe la intenţiile de independenţă.