LEGEA SALARIZĂRII UNITARE a fost votată. Schimbări puţine în plenul Camerei Deputaţilor. DOCUMENTUL ADOPTAT

UPDATE: Legea salarizării a fost votată. Actul normativ urmează să fie trimis spre promulgare preşedintelui României. USR a anunţat, marţi, că va strânge semnături pentru a contesta la CCR Legea salarizării.

Proiectul legii salarizării unitare a personalului bugetar a fost adoptat miercuri în plenul Camerei Deputaților, cu amendamente. S-au înregistrat 188 de voturi „pentru”, 28 „împotrivă” și 47 de abțineri.

Citeşte şi: LEGEA SALARIZĂRII. Şase deputaţi din opoziţie au votat pentru adoptarea legii

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

Alexandru Rogobete vrea să continue în Parlament realizările de la Ministerul Sănătăţii. „Haideţi să facem acest lucru posibil, împreună, pentru un viitor mai sănătos pentru toţi!”

UPDATE: Legea salarizării a fost dezbătută de către deputaţi în 15 minute. Camera Deputaţilor a alocat marţi 15 minute pentru dezbaterea Legii salarizării personalului bugetar, articolele legii şi amendamentele fiind votate în bloc, după votul final, actul normativ urmând să fie trimis la promulgare.

Majorările de salarii în Educaţie şi Sănătate, decalate. Vasilescu: Amendamentele calculate pe impact ne-au dus la amânarea creşterilor

UPDATE Deputatul PNL Victor Paul Dobre a criticat absenţa de la dezbaterile asupra Legii salarizării a premierului Sorin Grindeanu şi a ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, şi a solicitat ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, să spună dacă legea e sustenabilă. Preşedintele de şedinţă, social-democratul Florin Iordache, i-a replicat deputatului PNL că premierul şi ministrul de Finanţe sunt într-o vizită oficială în Franţa. Premierul se afla însă chiar în Palatul Parlamentului, unde participa la un forum.

LEGEA SALARIZĂRII UNITARE: Sindicatele anunţă posibile proteste după decalarea majorărilor

”PNL a cerut de două ori prezenţa ministrului de Finanţe la o dezbatere privind sustenabilitatea acestei legi. Majoritatea PSD ne-a obstrucţionat. Am solicitat prezenţa premierului pentru acelaşi lucru. Azi, la o dezbatere atât de importantă, nu e nici premierul, nici ministrul de Finanţe. Cred că la o astfel de dezbatere e necesar să ne fie prezentat punctul de vedere al Guvernului şi cred că ministrul Muncii trebuie să răspundă la două întrebări: dacă această lege e sustenabilă şi motivele pentru care aplicarea ei a fost amânată faţă de programul de guvernare”, a declarat deputatul PNL Victor Paul Dobre.

Preşedintele de şedinţă, deputatul PSD Florin Iordache, i-a replicat liberalului că nici premierul, nici ministrul de Finanţe nu sunt în ţară.

”Premierul şi ministrul Finanţelor sunt plecaţi în vizită oficială în Franţa”, a spus Florin Iordache.

El a fost însă contrazis de Victor Paul Dobre.

”Premierul e în ţară, participă la un forum. Cred că şi ministrul de Finanţe e prin împrejurimi. Această fugă de a fi prezenţi în Parlament la această dezbatere a premierului şi a ministrul de Finanţe e o conformare a rezervelor pe care le avem privind sustenabilitatea acestei legi”, i-a replicat Dobre lui Iordache.

”Elaborarea acestei legi nu a fost un lucru foarte simplu. Din păcate, la un moment, dat voinţa politică a Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost suficient de puternică. Cred că efortul Parlamentului, al tuturor parlamentarilor, a contat cel mai mult şi sunt convins că adoptarea acestei legi va spori prestigiul legislativ chiar dacă astăzi poate unii dintre noi nu ne dăm seama. Dincolo de dezbaterile şi criticile publice absolut necesare, ne-am confruntat cu mişcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi. Mă bucur că am reuşit să depăşim aceste obstacole şi la final Parlamentul să reuşească să adopte o lege atât de importantă”, a spus Liviu Dragnea în plenul Camerei Deputaţilor.

Preşedintele PSD a apreciat Legea salarizării unitare ca ”o lege a demnităţii românilor” care va face ca aceştia să nu mai plece să muncească în străinătate, iar cei deja plecaţi să se întoarcă în ţară. În plus, va duce la un grad mai mare de calificare a forţei de muncă.

”Legea salarizării unitare face ordine într-un sistem în care a dominat haosul, bunul plac şi discriminarea. Va fi o ordine bazată pe criterii obiective, cum ar fi valoarea socială a muncii. Decalajul dintre cele mai mari şi cele mai mici salarii care a crescut deopotrivă sărăcia şi nemunca pentru că creat şi fenomenul salariilor nedrepte mari a fost redus la o dimensiune raţională care măsoară importanţa socială a muncii. În acelaşi timp lege aduce o creştere substanţială a salariilor mici. Legea are câteva principii simple care vor fi aplicate de sus până jos. La muncă egală salarii egale, personalul de conducere are salarii mai mari decât cel de execuţie, cei cu studii superioare au salarii mai mari decât cei cu studii medii”, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor.

El a negat aserţiunile potrivit cărora Legea salarizării ar duce la scăderi ale veniturilor în mai multe domenii arătând că aceste afirmaţii se bazează pe calcule eronate.

”Legea salarizării unitare este un pas însemnat spre modernizare, eficienţă şi demnitate. este o lege responsabilă, Parlamentul României înfătuieşte un act de civilizaţie oferind românilor această lege”, a conchis Liviu Dragnea.

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a declarat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor că legea salarizării prevede o crestere etapizata a salariilor bugetarilor:

 „Legea este in conformitate cu programul de guvernare si prevede o crestere etapizata a salariilor bugetarilor cu 56% pe o anvelopa de 32 de mld lei pana in 2020 si 43 mld lei pana la 2022. La baza piramidei salariale cresterile sunt de peste 100%, ajungand la 300% in domeniul militar, dar scad acolo unde salariile erau atat de mari incat disproportia nu putea fi corectata nici pana in 2022. Anul acesta am inceput deja cresterile in sectorul bugetar fiind alocata suma de 6 mld lei urmand ca anul urmator sa fie alocate 10 mld. Nu mai sunt nici macar 3% salarii care scad pentru ca multe amendamente acceptate la comisie au fost amendamente de crestere a unor coeficienti, astfel incat salariile s-au rectificat pt functiile de conducere. S-au aplicat majorari salariale asa cum spunea si Solomon anul acesta pentru mai multe categorii de bugetari, pentru sanatate si educatie 15%, etc., deci nu se poate spune ca varianta guvernului este de a creste salariile demnitarilor. Aceste salarii cresc deoarece se afla pe o grila care priveste administratia publica locala, e acea anexa la admin publica locala si nu puteam face distinctie. E impropriu spus: cresc salariile demnitarilor, pentru ca ale presdintelui, sefului Camerei Deputatilor, Senatului scad. La 170 de pagini cat are legea poate parea o cifra mare dar majoritatea au fost acceptate de la consens legislativ si priveau forma si nu fondul legii. Nu inteleg daca a fost mai bine ca acum cativa ani cand aceasta lege a trecut prin asumarea guvernului. As vrea sa dau o replica unui domn deputat caruia nu ii fac cinstea sa ii dau numele: care ne demonstreaza la fiecare luare de pozitie ca apartine de un partid creat de sistem: proiectele mele de la Craiova care au ramas nefinalizate pentru ca am devenit parlamentar vor fi continuate de candidatul PSD, Mihai Genoiu si care duminica are alegeri. E o munca de echipa pe care dvs nu o veti intelege niciodata”, a declarat ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu, miercuri, în plenul Camerei. 

Printre amendamentele votate marți în comisie s-a numărat și un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% pentru personalul de predare din învățământ, urmând ca acesta să fie acordat de la 1 decembrie 2018.

„Pentru personalul didactic de predare din învățământ se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică, prin creșterea salariilor de bază cu 10%, începând cu data de 1 decembrie 2018”, se precizează în amendament.

În cadrul dezbaterilor de marţi, Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a decis să modifice şi articolul 25 al Legii salarizării astfel încât angajaţii din sistemele sanitare, de apărare, ordine publică şi securitate să primească sporuri în limita a maxim 30% din suma salariilor de bază şi a soldelor ordonatorului principal de credite, spre deosebire de ceilalţi bugetari la care cuantumul de 30% este calculat pentru fiecare ordonator de credite.

Iniţial, deputaţii din Comisia de muncă au modificat articolul 25 al Legii salarizării prevăzând că procentajul de 30% se calculează la masa salarială a fiecărui ordonator de credite, nu pentru ordonatorii principali. Modificarea a generat proteste vehemente din partea lui Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual, care a afirmat că modificarea va face ca sporurile din cele două sectoare să fie foarte mici, fără să reflecte orele suplimentare şi activităţile specifice ale salariaţilor. Coarnă chiar a spus în timpul lucrărilor că Legea salarizării este una ”de rahat”.

În urma unei pauze de circa o oră, membrii comisiei au revenit la articolul 25 şi au decis să adauge un alineat 2 care excepta angajaţii din cele două domenii de activitate de la raportarea pragului de 30% la masa salarială de care dispun ordonatorii de credite, prevăzând în schimb raportarea la masa salarială a ordonatorilor principali de credite.

Pe de altă parte, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenţia în mediul rural, la apelurile de urgenţă, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.

Deputaţii Comisiei de muncă au adoptat şi amendamentul care prevede un spor de 50% pentru funcţionarii care gestionează fonduri europene, indiferent de numărul proiectelor. În forma venită de la Senat, sporul era de 25%. În schimb, primarii care se ocupă de fonduri europene rămân cu sporul de 25%. ”Primarii nu pot face parte din unităţile de management ale fondurilor europene”, a explicat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).

Un alt amendament, adus articolului 26, prevede ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite. Demnitarii vor fi exceptaţi şi de la acordarea indemnizaţiei de hrană.

De asemenea, din articolul 41 a fost eliminată răspunderea penală pentru cei care încalcă prevederile articolului 25, cel referitor la sporuri. Astfel, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi disciplinar şi patrimonial riscând o amendă între 5.000 şi 20.000 de lei şi să plătească prejudiciile create. Contestarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se va face de către Curtea de Conturi a României. 

Legea urmează să fie dezbătută miercuri de plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, marţi, la Parlament, că ultima variantă a Legii salarizării agreată cu Ministerul Finantelor prevede că abia de la 1 ianuarie 2018 toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de bani promisă. Iniţial, primele majorări salariale erau programate pentru 1 iulie 2017.

”Am avut patru variante pe care le- am discutat de dimineaţă. Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat iniţial de la MFP şi acum telefonic chiar şi cu domnul ministru de Finanţe în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie, o majorare de încă 20% la salariile pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creştere de 50% cum am promis şi cu grila până în 2022 pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie”, a declarat ministrul Muncii.

Citeşte şi: Majorările de salarii în Educaţie şi Sănătate, decalate. Vasilescu: Amendamentele calculate pe impact ne-au dus la amânarea creşterilor