Legea salarizării sectorului bugetar. Sporuri controversate de la 1 ianuarie 2024

Legea salarizării în sectorul bugetar, un subiect dezbătut cu recurență atât în ultimele zile în Guvern, cât și de către patronatele și sindicatele din numeroase domenii, este și unul din punctele nevralgice ale discuțiilor dintre Comisia Europeană și guvern în sesiunile de negociere din august 2023, pe tema îndeplinirii jaloanelor pentru PNRR.

Noua lege a salarizarii va include acordarea de sporuri doar pe criterii de performanta, au declarat surse guvernamentale. Astfel, in cazul in care sunt licee in care niciun elev nu a luat bacalaureatul, atunci profesorii vor trebui sa se multumeasca doar cu salariul, fara niciun alt spor sau bonus, au precizat sursele.

„Simpla prezenta in clasa nu este suficienta. Este nevoie de implicare in clasa, nu la meditatii, si de indrumare a tinerilor, astfel incat inclusiv din scoala acestia sa plece cu baze solide de cunostinte si cu un sistem de valori bine definit. Nu cer niciunui profesor sa faca lucruri imposibile.

Salariile mari de bugetari vor fi plafonate. Sporurile se taie sau se plafonează la 1000 de lei

Alte articole

Ce se întâmplă în 2025 cu salariile românilor. Directivă de ultimă oră de la Comisia Europeană

Marcel Boloş explică de ce salariul mediu din administraţia publică este cu 2.000 de lei mai mare decât salariul mediu şi anunţă măsuri: „Nu este de domeniul firescului”

Sunt perfect constient si de limitarile existente inca in sistemul nostru de invatamant. Le cer insa profesorilor sa-si faca meseria asa cum trebuie sa o faca si nu am glumit cand am spus ca noua lege a salarizarii va cuprinde un sistem prin care salariile vor reflecta, in mod concret, nu doar respectul cuvenit meseriei, dar si performanta. Profesorii care muncesc, care isi fac corect meseria, trebuie si vor fi rasplatiti”, a declarat marti premierul Marcel Ciolacu cu ocazia ceremoniei de semnare a unor contracte finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru achizitionarea de microbuze electrice destinate transportului elevilor.

Noua lege a salarizării în sectorul bugetar: sporuri de cel mult 30% din fondul de salarii

In actuala lege, sporurile pot ajunge pana la maximum 30% din fondul de salarii pe care il are prevazut angajatorul. Conform unor declaratii de acum doua luni ale ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, noua lege a salarizarii va fi facuta dupa patru principii, primul dintre ele fiind o ierarhizare atat in interiorul familiilor ocupationale, cat si intre ele si ca niciun salariu in plata sa nu mai depaseasca coeficientul de 12, care este al presedintelui.

„Va exista o grila pentru administratia publica locala, plafonarea sporurilor si o bonificatie care sa fie legata de performanta.(…) Nu va exista niciun spor mai mare de 20% per angajat. Mai este important de spus ca in acest moment avem gata partea de filozofie a legii.

Exista trei variante de lucru pe anexe. Suntem in plina perioada de consultari cu toate familiile ocupationale. Avem minimum doua intalniri in fiecare saptamana. Incercam sa terminam consultarile”, a declarat ministrul Muncii

Proiectul de lege ar fi trebuit să fie gata până pe 15 iulie, noua lege a salarizării fiind și o condiție esențială pentru majorările salariale ale profesorilor de la 1 ianuarie 2024. Cu toate că scopul inițial al legii gravita în jurul creșterii echității salarizării în sectorul bugetar și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu, pe baza unei metodologii unitare de calcul, ultimele propuneri de sporuri discutate de Ministerul Muncii săptămâna trecută trec cu mult de simplul principiu de încurajare a performanței. Mai mult, promisiunile făcute de Guvern salariaților din învățământ în urma protestelor de la începutul verii se pare că nu vor fi obiectul actului normativ, urmând ca profesorii să primească măriri printr-o nouă ordonanță de urgență.

Noul proiect, elaborat cu coordonarea Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, are ca principiu salarizarea în funcție de anumite criterii (studii, experiență, complexitate, creativitate, diversitate, responsabilitate decizională, conducere, coordonare, supervizare, comunicare, condiții de muncă, incompatibilități și situații speciale). Astfel, în sistemul bugetar grilele unice de salarizare vor fi stabilite după un sistem de 12 niveluri ascendente.
Sporuri de 3000 de lei pentru secretar la Parlament. Liftierul și cofetarul primesc 600 lei pe lună spor pentru condiții periculoase! Un milion de bugetari încasează bani în plus la leafă pentru „condiţii vătămătoare de muncă”
Legea Salarizării ar urma să intre în vigoare cel mai devreme, după 1 ianuarie 2025, asta în condițiile în care termenul din PNRR de adoptare era sfârșitul anului 2024. După ce se va stabili forma finală a legii în Parlament, legea se va aplica într-o singură etapă, pentru a evita problemele cauzate de varianta precursoare a actului normativ care presupunea o aplicare etapizată a grilelor de salarizare pe o perioadă de 5 ani.

300 de lei pentru Ziua Bărbatului, înainte ca măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare să fie promulgate

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că noua lege a salarizării trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc, iar pentru a încuraja performanţa va fi introdus un spor lunar.

În acest sens, Ministrul Muncii a discutat săptămâna trecută cu profesionişti din transporturile aeronautice, Apele Române, energie, Agenţia Nucleară şi Deşeuri Radioactive, turism, Agenţia Naţională de Integritate, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei şi sindicatele reprezentative ale acestor instituţii, pentru ca aceștia să aibă oportunitatea să expună provocările cu care se confruntă la locurile de muncă.

Cu toate că în această perioadă atât cei care activează în sectorul privat, cât și bugetarii așteaptă să vadă dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi ratificat de către președinte și promulgat în mod oficial (măsuri care reglementează și plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă la 15% din salariu dar nu mai mult de 1.500 lei brut pe lună), conform Newsweek, tăierea sporurilor anunțată de guvern va afecta un număr infim de bugetari din cei peste 1.000.000 care iau sporuri pentru condiții grele de muncă.
Legea salarizării unitare. Sporuri şi compensare cu timp liber pentru bugetarii care lucrează în weekend
Deși mărginiți de acest prag, se pare că mai mulți reprezentanți sindicali și patronali au cerut o sumă de sporuri care trec mult de sfera condițiilor vătămătoare de muncă și cea a încurajării performanței sau echității în muncă.

Delegația a avut mai multe cereri respinse de conducerea instituției, însă reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au cerut un spor de 300 de lei de Ziua Bărbatului, un alt spor pentru certificatul ORNISS și creșterea salariilor cu 15%, potrivit unor informații Romania TV.

Conform sursei citate, instituția are deja 360 de angajați, mai mult decât instituții similare din țări mai mari, iar un proiect de lege prevede suplimentarea cu 180 de posturi.

Proiectul de lege privind sporul de Ziua Bărbatului a fost inițial propus de fostul ministrul al Familiei, Gabriela Firea, care presupunea ca şi bărbaţii să poată primi tichete cadou de ziua lor, pe data de 19 noiembrie, atunci când este celebrată Ziua Bărbatului, în condițiile în care Codul Fiscal permite angajatorilor să ofere tichete cadou femeilor pe 8 Martie, de Ziua Internaţională a Femeii.

Legea salarizării: După protestele din iunie, Guvernul se dezice de la măririle salariale pentru cadrele didactice

Guvernul nu susține creșterea salariilor profesorilor de la 1 ianuarie 2024 printr-o inițiativă legislativă în Parlament, pentru că aceasta “are caracter discriminatoriu” față de alți bugetari, deși Ligia Deca a spus că se caută o soluție să crească salariile separat în învățământ, dacă legea salarizării nu va fi gata, arată Edupedu.

În urma întreruperii unilaterale a grevei din învățământ din luna iunie 2023, prin intermediul O.U.G. nr. 45/2023, salariații din învățământ au primit măriri de 1.500 de lei brut prin bani europeni timp de patru ani pentru dezvoltarea în carieră, bani care ar fi urmat să intre în grilele de salarizare care se vor regăsi în viitoarea Lege a Salarizării. Promisiunea făcută atunci cadrelor didactice a fost ca Legea Salarizării să permită impunerea unui cadru minim de 4.000 de lei net pentru profesorii debutanți, printr-o mărire salarială efectuată într-o singură tranșă.

Pe 11 septembrie, Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că nu poate garanta în termeni fermi că profesorii, personalul nedidactic și cel auxiliar vor primi majorările salariale de la 1 ianuarie 2024 promise prin O.U.G. nr. 57/2023. O lună mai târziu, la începutul lunii octombrie, întrebată dacă noua lege a salarizării va fi gata la 1 ianuarie 2024, Deca a declara la Euronews că „eu cred că o promisiune odată făcută trebuie respectată sau, dacă există dificultăți, trebuie demarate discuțiile pentru a vedea care ar fi un nou interval de timp”. Potrivit ministrului, ”chiar dacă noua lege a salarizării, să zicem, nu este gata până la 1 ianuarie, deși eu cred în continuare că trebuie să avem un astfel de act normativ, trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis”.

Există o propunere de act normativ înregistrată în Parlament, care vizează majorarea salariilor cadrelor didactice separat de alte categorii de bugetari, însă aceasta nu este susținută de guvern, conform unui punct de vedere oficial emis de instituție.

Inițiativa legislativă, înregistrată săptămâna aceasta de doi deputați neafiliați (Bogdan-Alexandru Bola și Alexandru Kocsis-Cristea), propune modificarea Legii-cadru din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a unei ordonanțe de urgență din 2022, așa încât salariile de bază ale cadrelor didactice să se majoreze de la 1 decembrie 2023. Punctul de vedere al guvernului menționează că această majorare ar fi de 1.391 de lei.

Printre motivele expuse de Executiv se numără faptul că în prezent, elaborarea noii legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice este în curs de derulare, noul act normativ urmărind și să asigure un tratament nediscriminatoriu, pe baza unei metodologii unitare de calcul.

Reprezentanții guvernului au susținut și că există deja o serie de modificări ale legislației actuale, făcute după greva generală, în ceea ce privește salarizarea personalului din învățământ.

Mai mult, creșterea propusă în inițiativa legislativă s-ar face într-o singură tranșă, ceea ce “generează impact suplimentar, față de cel generat de aplicarea noii legi de salarizare a personalului din sectorul bugetar, situație care poate conduce la dificultăți în asigurarea fondurilor necesare implementării inițiativei legislative începând cu 1 ianuarie 2024”.

Pe lângă motivele enumerate, guvernul invocă și un “caracter discriminatoriu în raport cu personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic din sistemul de învățământ, precum și cu celelalte categorii de personal din sectorul bugetar, ceea ce poate conduce la solicitări similare din partea acestora (…)”.

Ligia Deca a sugerat totuși posibilitatea ca salariile profesorilor să crească pe alte căi, dacă nu va fi gata legea salarizării. Deca a declarat public faptul că la nivelul Guvernului se caută o soluție tehnică pentru ca salariile profesorilor să crească de la 1 ianuarie chiar dacă nu va fi finalizată legea salarizării.

Cererile sindicatelor din administrația publică
O altă categorie de bugetari care a în stradă anul acesta, Blocul Național Sindical (BNS) a informat că Federația Națională a Sindicatelor Unite din Poliția Locală România, afiliată la Blocul Național Sindical, a participat la consultările cu organizațiile sindicale, legate de proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, privind domeniul de activitate “Administrație publică locală”, organizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Ministerul Dezvoltării și Administrației a comunicat public faptul că susține propunerea AMR, AOR, ACR și UCJR privind aplicarea unor grile standard de salarizare pentru administrația publică locală dar și cu o componentă flexibilă.

„Am adus la cunoștință d-nei ministru că în prezent sunt discriminări și inechități în ceea ce privește actuala Lege 153/2017, în cadrul aceleiași unități administrative sunt salarii diferite pentru aceeași funcție din cadrul unor instituții locale, precum și că unii polițiști locali beneficiază de indemnizație de hrană cu toate că în lege se stabilesc drepturi de hrană conform OG 26/1994, iar în unele localități nu beneficiază deloc”, au comunicat sindicaliștii.

Federația a propus mai multe forme de remunerație și sporire a veniturilor pentru a fi incluse în noua lege a salarizării: compensarea cu timp liber corespunzător sau cu plata unui spor, pentru munca prestată în zilele de sâmbete, duminici și sărbători legale de personalul poliției locale, acordarea obligatorie a drepturilor de hrană personalului poliției locale, obligarea UAT-urilor, de a efectua determinările privind desfășurare activității în condiții vătămătoare și acordarea sporului aferent, precum și menținerea în plată a coeficienților stabiliți de consiliile locale fără a fi diminuați atunci când crește valoarea salariului minim pe economie, precum și după aplicarea noii legi a salarizării unitare, niciun salariu aflat în plată să nu scadă.

Salarii 2024. Grilă schimbată radical, ce diferenţă va fi între un paznic şi un profesor universitar. Top salarii după legea salarizării unitare

Salarii 2024. Veniturile bugetarilor vor fi ierarhizate in noua lege – Scenariul pe care Ministerul Muncii l-a trimis la sindicate pentru analiza arată cu totul diferit. Este cel mai nou scenariu pe care Ministerul Muncii l-a trimis deja la sindicate pentru analiză.

Potrivit economica.net, revizuirea ierarhiei posturilor din sectorul bugetar e realizată de către:

• un grup de experți evaluatori constituit prin nominalizare de către ministerele de linie, la solicitarea Ministerului Muncii. Acest grup include experți în resurse umane, care au o bună cunoaștere tehnică a cadrului legal și a tipurilor de funcții utilizate în fiecare domeniu de activitate bugetară (educație, sănătate, funcție publică).
  un comitet de coordonare constituit din reprezentanți ai ministerelor de resort, eventual și din partea confederațiilor sindicale reprezentative, aprobat prin memorandum de către guvern. Acest comitet are rolul de a agrea concluziile grupului de evaluator.
  echipa de consultanți, constituită din experți ai Băncii Mondiale.

DOCUMENT Marcel Ciolacu anunţă de când se aplică planul de măsuri fiscale: creşte salariul minim, se taie tichete de masă şi vouchere de vacanţă pentru cei cu salarii mari, impozit de 1% pe cifra de afaceriGUVERNUL VREA PROFESII IERARHIZATE

*gradul 1: paznic, spălătoreasă, secretar-dactilograf
*gradul 4: polițist local, economist, asistent maternal profesionist
*gradul 5: educatoare, învățătoare, asistent social
*gradul 7: inspector vamal, profesor universitar, expert criminalist, dirijor, consilier parlamentar

CINE IA CELE MAI MARI SALARII

*gradul 8: director, inginer șef cadastru, șef birou vamal, farmacist
*gradul 9: judecător, decan, director medical, arhitect șef, programator IT
*gradul 10: secretar general, manager spital, adjunct al procurorului general

După ce vor fi nominalizate posturile de referinţă în sistemul public, Guvernul va monitoriza şi va compara salariile oferite pentru aceste posturi cu cele din sistemul privat.
“Aceste posturi vor trebui să fie reprezentative pentru diferitele sectoare de activitate bugetară și să fie comparabile cu alte posturi din sectorul privat. De asemenea, ele pot fi structurate în raport cu clasificările internaționale (OECD, WWBI), pentru a permite astfel de comparații la nivel internațional. Rezultatele comparațiilor vor putea informa inclusiv procesul de ajustare/revizuire a ierarhiei posturilor în viitor”, se arată în draftul proiectului legii salarizării din sistemul public, obţinut de Economica.net.

Autorii legii vor stabili care sunt posturile din sistemul public cu fluctuaţie mare sau care sunt greu de ocupat, fiindcă salariile oferite sunt semnificativ mai mici decât cele practicate în mediul privat.

“Pentru aceste posturi, poziționarea în ierarhie va fi parțial ajustată în politica salarială pentru a permite facilitarea recrutării de specialiști. Astfel de posturi tipice sunt cele de expert IT, dar poate fi și cazul unor posturi precum cele de profesor din anumite zone geografice. În alte țări, pentru astfel de posturi se asigură flexibilitate în stabilirea nivelului de salarizare, fie prin determinarea unui salariu prin contract special, cum este cazul în Austria pentru experții IT, fie prin acordarea unei majorări pentru o perioadă limitată de timp (cazul profesorilor din zone dificile din Marea Britanie)”, conform proiectului legii salarizării din sistemul public, obţinut de Economica.net.

Legea salarizării: Evaluarea posturilor din sistemul public

Posturile din sistemul public vor fi ierarhizate în 12 grade, în funcţie de complexitatea acestora, unde 1 reprezintă cel mai redus nivel de complexitate, iar 12 – cel mai înalt.

De exemplu, pentru gradul 1, cu cel mai mic nivel de complexitate, funcţiile reprezentative sunt cele de paznic, secretar-dactilograf, spălătoreasă.
Posturile de grad 1 necesită de obicei medii. Munca este de obicei repetitivă și constă din sarcini simple, de rutină. Sunt funcții de execuție care presupun activitatea limitată la respectarea unor proceduri bine definite. Condițiile de muncă pot implica în unele cazuri expunere la condiții de lucru sau climat temporar debilitante fizic și/sau manipularea unor materiale grele, murdare sau periculoase. Nu include posturi cu incompatibilități sau risc de corupție, conform evaluării din draftul legii salarizării bugetarilor.

Alt exemplu

Posturi precum cele de polițist local, economist, instructor de educație, asistent maternal profesionist sunt evaluate în proiectul legii salarizării bugetarilor la gradul 4 de complexitate a muncii.
Gradul patru e asociat funcțiilor de execuție cu studii superioare, cu activitate relativ simplă sau funcțiilor cu studii medii cu activitate cu nivel sporit de complexitate/varietate și nivel mediu de responsabilitate.

Posturile de educatoare, învăţătoare, asistent social au grad de complexitate 5 în proiectul legii salarizării bugetarilor.

Inspector vamal, şef lucrări (lector universitar), registrator de carte funciară, profesor preuniversitar, expert criminalist, dirijor, consilier superior (nivel central), consilier parlamentar au grad de complexitate 7 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Toate funcţiile de grad de complexitate 7 au în comun următoarele condiţii:

• implică studii superioare în domenii de înaltă complexitate tehnică. Activitatea din aceste posturi implică procese din mai multe discipline.
• Salariaţii din aceste posture contribuie la elaborarea documentelor strategice sau de importanță organizațională. Unele funcții din grad desfășoară în mod curent interacțiuni complexe cu beneficiarii direcți.
• Se pot afla frecvent în situații de lucru care depășesc domeniul de specializare, necesită acumularea de noi cunoștințe, gândire critică și identificarea de soluții inovatoare.
• Cerințele de comunicare persuasivă sunt importante.
• Există unele funcții cu incompatibilități de nivel mediu sau cu risc de corupție.

Şef administraţie financiară, inginer şef cadastru, director (funcţie publica, minister), grefier şef secţie, şef birou vamal, farmacist au grad de complexitate 8 în proiectul noii legi a salarizării bugetarilor.

Judecător, decan, medic director medical, auditor public extern, profesor universitar, arhitect şef, programator IT, director general (funcţie publică, minister), director financiar contabil spital au grad de complexitate 9 în proiectul legii salarizării bugetarilor.
Salarii majorate cu 1.500 lei brut în şcoli, creşe şi grădiniţe, aviz favorabil în Parlament
Director cu funcţie de auditor public extern, secretar general, manager spital, adjunct al procurorului general au grad de complexitate 10 în proiectul legii salarizării bugetarilor. Salariaţii care ocupă aceste funcţii au în comun:

• coordonează elaborarea și/ sau iau decizii cu privire la documente strategice, de importanță organizațională sau sectorială.
• Se confruntă adeseori cu probleme deosebit de complexe sau strategice, deciziile lor având impact la nivelul domeniului de activitate. Responsabilități majore de conducere ierarhică.
• Funcții cu incompatibilități de nivel mediu sau înalt, precum și cu risc ridicat de corupție.