Legile Justiţiei. Comisia specială a revenit asupra articolului privind super-imunitatea pentru magistraţi şi l-a respins

„Bănuiesc că legea va trece mâine (miercuri – n. red.) prin Cameră şi va merge la Senat”, a spus preşedintele comisiei speciale, social-democratul Florin Iordache, la finalul dezbaterilor.

Cea mai controversată modificare anunţată la legea privind funcţionarea CSM – scoaterea Inspecţiei Judiciare din subordinea Consiliuloui Superior al Magistraturii – a fost abandonată în ultimul moment de către PSD.

Astfel, Inspecţia Judiciară (IJ) va rămâne în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi nu va fi transformată într-o instituţie independentă, aşa cum se prevedea în iniţiativa de modificare a legii 317/2004. Propunerea ca IJ să rămână în continuare în cadrul CSM a fost făcută chiar de PSD şi susţinută de preşedintele comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, cel care a argumentat că astfel se păstrează garanţia independenţei Inspecţiei.

„Inspecţia Judiciară este structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti”, se arată în amendamentul, propus de PSD şi adoptat de comisia specială, la alineatul (1) al articolului 65 din legea 317/2004 privind funcţionarea CSM.

Prevederea în vigoare este aproape identică: „Se înfiinţează Inspecţia Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti, prin reorganizarea Inspecţiei Judiciare”.

PSD a renunţat marţi la propria propunere de scoatere a Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM şi transformarea sa într-o „structură cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică”.

Potrivit propunerii iniţiale de modificare a legii 317/2004, Inspecţia Judiciară ar fi urmat să se afle în subordinea unui Consiliu Naţional de Integritate a judecătorilor şi procurorilor, „organism reprezentativ, cu activitate nepermanentă a cărui organizare şi funcţionare se stabilesc prin lege”.

De asemenea, propunerea iniţială era ca atribuţiile Consiliului Naţional de Integritate să fie: numirea şi revocarea conducerii Inspecţiei Judiciare, primirea raportului anual de evaluare şi activitate a Inspecţiei, formularea de recomandări referitoare la activitatea Inspecţiei Judiciare şi înaintarea către CSM a propunerilor pentru organizarea şi funcţionarea Inspecţiei.

Tot marţi, comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a revenit asupra amendamentului susţinut de USR şi ALDE privind introducerea imunităţii sporite pentru magistraţi şi l-a respins, după ce reprezentanţii celor două partide au anunţat că îşi retrag propunerea.

Deputatul USR Stelian Ion a solicitat comisiei speciale revenirea asupra amendamentului care prevedea că magistraţii nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea CSM, solicitând respingerea acestuia.

Stelian Ion a susţinut că amendamentul a fost adoptat iniţial la propunerea şi cu susţinirea USR pentru că dezbaterile în comisie s-au desfăşurat în prea mare viteză.

La solicitarea deputatului USR, Florin Iordache a spus că, din moment ce iniţiatorul nu îşi mai susţine amendamentul, acesta se consideră anulat, astfel încât nu va figura în raportul final la capitolul amendamente response.

Nici ALDE nu a mai susţinut amendamentul, deşi figura ca iniţiator alături de USR.

„Efectuarea în continuare a urmăririi penale fată de un judecător sau procuror pentru infractiuni săvârşite în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea se poate dispune numai după încuviintarea Sectiei pentru judecători sau procurori, după caz. Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator”, se arăta în amendamentul adoptat iniţial de comisie la propunerea UNJR, CSM, USR şi ALDE.

În legea în vigoare, imunitatea magistraţilor este doar pentru percheziţie, reţinere, arestare preventivă sau arest la domiciliu.

Una dintre modificările adoptate de comisia specială la legea 317/2004 a fost introducerea de noi condiţii pentru ca un magistrat să ajungă membru CSM: vechime de minimum 7 ani şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii trei ani.

„Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se arată în noul alineat (1) al articolului 7 din legea 317/2004.

Actul normativ în vigoare prevede că membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României.

Amendamentul a fost propus de Guvern şi adoptat cu majoritate de voturi de către membrii comisiei speciale.

O altă modificare adusă luni legii 317/2004 îi obligă pe mebrii CSM să depună ” o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege”.

Legea privind funcţionarea CSM urmează să fie supusă dezbaterii şi votului final miercuri în Camera Deputaţilor, alături de legea 304/2004 privind organizarea judiciară. După adoptare, ambele acte normative vor fi transmise Senatului, care este for decizional în acest caz.

Odată cu adoptarea raportului de admitere a legii 317/2004 privind funcţionarea CSM, comisia specială a finalizat, după 11 zile de dezbateri, modificarea celor trei legi ale Justiţiei. Legea privind statutul magistraţilor a fost deja adoptată de Camera Deputaţilor şi transmisă Senatului, care este, de asemenea, forul decizional.