Legislația controlează o sumedenie de aspecte din viețile cetățenilor, iar unul dintre acestea este locul unde trebuie să se scurgă apa de pe acoperiș. Conform unei legi mai bizare, denumită „Picătura streșinii”, românii trebuie să se supună anumitor reguli atunci construiesc streașina casei.
„Proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”, se arată în articolul 611 din Codul civil.
Această lege atenționează fiecare proprietar asupra faptului că apa de pe streașina propriei casei trebuie să se scurgă la el în curte, nu în curțile vecinilor.
În Codul civil există de asemenea și reguli cu privire la distanța minimă față „hotar”, pe care proprietarul trebuie să o respecte în ceea ce privește plantarea arborilor sau montarea ferestrelor de vedere.
În cazul construcțiilor, proprietarul trebuie să respecte o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar. În cazul sădirii arborilor, precum și pentru ferestrele de vedere orientate către vecin, distanța minimă este de doi metri, se arată în avocatnet.ro.
Legea privind alăptarea în spaţiile publice are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri privind prevenirea discriminării mamelor care alăptează, precum şi combaterea încălcării dreptului la hrană al copiilor, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
De asemenea, actul normativ propune aplicarea de sancţiuni pentru fapte care au legătură cu alăptarea copilului până la 24 de luni în spaţiul public.
„Următoarele fapte constituie contravenţii: a) evacuarea dintr-un spaţiu public a unei mame care are dreptul de a se afla în acel spaţiu şi care alăptează un copil; b) interzicerea, în orice mod, a alăptării în spaţiile publice a unui copil; c) refuzul furnizării de servicii unei persoane pentru că alăpteză un copil, în condiţiile în care persoana are dreptul de a beneficia de serviciul respectiv”, conform proiectului de lege.
Contravenţiile prevăzute sunt amendă între 100 şi 500 lei, dacă fapta este săvârşită de o persoană fizică şi de la 1.000 de lei la 2.000 lei, dacă fapta este săvârşită de o persoană juridică sau de către o entitate înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Ministerului Afacerilor Interne sau Poliţiei locale, după caz.