Ministrul Culturii, senatorul PNL Puiu Haşotti, care, potrivit numărătorii paralele a USL, va obţine un nou mandat de parlamentar, a declarat, luni dimineaţă că este ferm împotriva unei alianţe la guvernare a USL cu UDMR.
Întrebat de ce este împotriva acestei alianţe, liberalul a răspuns: „Pentru că nu este cazul şi pentru că asta am promis electoratului, ca UDMR să rămână în opoziţie”.
Norica Nicolai a declarat la România TV, de asemenea, că „în opinia ei, USL nu ar trebui să se alieze cu UDMR”. „Putem discuta despre o colaborare cu UDMR în vederea revizuirii Constituţiei şi o colaborare în Parlament, dar nu mi se pare normal ca UDMR-ul să fie prezent la guvernare”.
Despre motivele pentru care UDMR nu ar trebui să participe la guvernare, Norica Nicolai a răspuns: „În primul rând, UDMR este cel care a girat măsurile impopulare, pe care USL constant le-a criticat, cele ale PDL. Au fost împreună în Guvern şi în momentul în care şi-a asumat aceste măsuri cu toată critica care a existat împotriva lor atunci să-şi asume şi efectele guvernării. Este partidul care a boicotat referendumul”.
Preşedinţii filialelor PSD şi PNL din judeţul Cluj, Remus Lăpuşan şi Marius Nicoară, se declară de acord cu o colaborare a USL cu UDMR, dar nu şi cu o eventuală cooptare la guvernare a formaţiunii maghiare.
„Prin prisma rezultatelor obţinute de USL la alegeri, UDMR nu ar trebui cooptată la guvernare, dar dacă judecăm raţional şi pragmatic cred că ar trebui să avem o discuţie legată de o posibilă colaborare, dar nu în orice condiţii. Dacă cei de la UDMR vor doar să îşi păstreze privilegiile, atunci nu este în regulă, dar dacă doresc ceva important pentru cetăţenii ţării, atunci putem discuta”, a spus Lăpuşan.
La rândul său, preşedintele PNL Cluj, senatorul Marius Nicoară, a declarat că UDMR ar putea susţine USL în proiecte importante, dar „de aici până la a intra UDMR la guvernare este cale lungă”.
Preşedintele PSD Mureş, Vasile Gliga, afirmă că o eventuală alianţă de guvernare USL-UDMR ar constitui „o problemă pentru oamenii din Ardeal”, în timp ce liderul local al PNL, Ciprian Dobre, declară că în filială nu există „o mare bucurie” legată de această perspectivă.
„Pornind de la ideea că întotdeauna liderii au dreptate, cred că după formarea Parlamentului, majoritatea poate face nişte calcule, dacă ar putea merge împreună cu minorităţile. Eu personal aş prefera grupul minorităţilor în locul UDMR. Pentru oamenii din Ardeal e o problemă, oamenii au mers la vot masiv, ne-au dat o majoritate şi va fi foarte greu să-i lămurim, dacă se va face alianţă cu UDMR”, a spus Gliga.
Acesta a adăugat că, dacă în forurile superioare ale partidului şi ale USL se va decide cu majoritate în favoarea unei alianţe cu UDMR, „minoritatea se supune majorităţii”.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, duminică seară, că a discutat cu preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi de luni vor începe discuţiile pentru crearea unei majorităţi constituţionale cu Uniunea.
„Am vorbit la telefon cu preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, l-am felicitat pentru realegerea domniei sale şi mi-a confirmat faptul că UDMR de mâine este dispusă şi vom începe discuţiile pentru a avea o majoritate constituţională, o majoritate guvernamentală şi parlamentară care să permită modificări şi reforme importante în anii care urmează”, a spus Ponta.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a precizat, duminică noaptea, că USL nu a discutat cu UDMR despre o alianţă, nicidecum despre o alianţă de guvernare, el arătând că declaraţia premierului Ponta referitoare la acest subiect înseamnă disponibilitatea USL la a discuta nişte „formule de asociere”.Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, duminică seară, că a vorbit cu cei mai importanţi lideri politici, inclusiv cu şeful PSD, Victor Ponta, iar de luni Uniunea „va începe discuţii fiindcă e nevoie de stabilitate, de decizii coerente, şi nu de certuri şi de dispute politice sterile”.
UDMR va avea în viitorul Parlament zece deputaţi şi şase senatori aleşi în mod direct în colegii din judeţele Harghita, Covasna, Mureş, Bihor şi Satu Mare, între ei fiind Kelemen Hunor, Borbely Laszlo şi Marko Bela, arată numărătoarea paralelă a Uniunii.