Liderii din zona euro au ajuns la un ACORD în cazul Greciei

Liderii din zona euro au anunţat, luni, după negocieri-maraton ce au durat 16 ore, că au ajuns la un acord cu Grecia privind datoria acestei ţări, a anunţat premierul belgian, Charles Michel, potrivit bbc.com.

Potrivit acestei decizii a liderilor zonei euro, Grecia ar urma să primească al treilea pachet de salvare  din ultimii 5 ani, după declanşarea crizei economice din SUA, care a afectat ulterior şi Europa.

Acordul a fost unanim, a ţinut să precizeze Donald Tusk, preşedintele UE, care a transmis, prin Twitter, că programul de salvare a Greciei urmează să fie pus în aplicare „cu reforme serioase şi sprijin financiar”.

Alte articole

Elena Lasconi acuză partidele pro-europene că nu au invitat USR la discuții pentru viitorul Guvern: „Am aflat de la TV că nu mergem la negocieri”

USR refuză să meargă la negocierile pentru formarea Guvernului. „Se discută în şoaptă despre creşteri de taxe, dar nu şi despre reforme reale”

Citeşte şi Proiect de compromis în cazul Greciei anunţat de Tsipras, Merkel, Hollande şi Tusk

‘”Summitul zonei euro a ajuns în unanimitate la un acord. Totul este pregătit pentru activarea Mecanismului European de Stabilitate pentru Grecia, cu reforme serioase și sprijin financiar”, a scris Donald Tusk pe contul său de Twitter.

Potrivit calculelor eurogrupului privind planul de asistenţă finaniară a Greciei, aceasta ar trebui să primească între 82 şi 86 miliarde de euro. Deocamdată nu se cunosc detaliile acestui plan, informează bbc.com.

Liderul Eurogrupului reaminteşte Greciei că va trebui să facă reforme esenţiale

Liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că „încrederea a fost chestiunea-cheie”, dar „acum suntem cu ochii pe reforme, datorii şi necesităţi de finanţare. Am avut şansa să cădem de acord asupra acestor chestiuni, pentru a repune Grecia pe roate”.

Parlamentul de la Atena trebuie să adopte rapid o serie de măsuri necesare pentru a restabili încrederea statelor membre ale Uniunii Europene. Există la ora actuală un consens privind adoptarea, cât mai degrabă, a reformelor promise de Atena creditorilor săi internaţionali şi partenerilor săi europeni.

Ca mecanism de funcţionare, activele vor fi transferate într-un fond special care se va înfiinţa, iar „monetizarea” se va face prin privatizare şi prin refinanţare, fondul putând fi folosit pentru a ajuta la recapitalizarea băncilor.

O dată ce vor fi rambursate cele 25 de miliarde de euro pentru recapitalizare, fondurile rămase vor fi folosite pentru reducerea datoriei cu 50%, iar restul de 50% îi va reveni Guvernului grec pentru a investi în economia ţării. Toate aceste etape şi acţiuni vor fi puse sub monitorizare europeană.