Liderii USL au convenit asupra amendamentelor pentru revizuirea Constituţiei

Una dintre propuneri prevede că partidul care a obţinut în urma alegerilor parlamentare cel mai mare număr de mandate îi va putea propune preşedintelui persoana nominalizată pentru poziţia de prim-ministru, urmând ca şeful statului să facă oficial nominalizarea premierului, au declarat, pentru Mediafax, surse USL.

În situaţia în care premierul desemnat nu obţine în Parlament votul necesar pentru învestirea Guvernului, preşedintele va face o altă desemnare a premierului la propunerea partidului de pe locul al doilea.

În cadrul discuţiilor din USL, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a insistat pentru menţinerea sintagmei partid, şi nu de alianţă, în ceea ce priveşte mecanismul de desemnare a premierului.

De asemenea, liderii USL au convenit asupra introducerii noţiunii de moţiune constructivă, prin care, la momentul demiterii unui Guvern, este nominalizat automat cel care ar urma să-i ia locul.

Alte articole

Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

Surpriză de proporții în noul guvern! Funcția importantă care dispare din noul executiv

Totodată, moţiunile simple prin care se cere demiterea unui ministru vor fi supuse votului în plenul celor două Camere ale Parlamentului, iar în cazul adoptării ministrul va fi demis.

În situaţia remanierii, şeful statului nu va putea refuza propunerea de numire a unui ministru, însă acesta va trebui să fie audiat în comisiile de specialitate din Parlament, care vor acorda un aviz.

De asemenea, dizolvarea Parlamentului va fi posibilă dacă un referendum de demitere a preşedintelui eşuează şi doar în situaţia în care propunerea de demitere formulată de Parlament înregistrează mai multe voturi „împotrivă” decât „pentru”.

O altă situaţie în care Parlamentul ar putea fi dizolvat este aceea în care un Guvern nu obţine majoritatea pentru a fi învestit în maximum 30 de zile de la prima încercare de învestire a unui Guvern.

În plus, premierul obţine atribuţii de reprezentare a ţării la reuniunile Uniunii Europene, cu excepţia situaţiei în care subiectele aflate în discuţie ţin de problematica de securitate sau de politica externă a Uniunii Europene.

Preşedintele va fi definit prin Constituţie drept şef al statului, iar mandatul acestuia va fi de patru ani, la fel ca şi cel al Parlamentului, însă data alegerilor ar urma să fie decalată, conform propunerilor convenite în USL.

Totodată, la propunerea liderului PNL, Crin Antonescu, data alegerilor parlamentare ar urma să fie stabilită între 1 aprilie – 1 noiembrie, pentru a se evita situaţia organizării alegerilor în perioada iernii.

Totodată, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului vor trebui să ajungă în Parlament în maximum 5 zile pentru a fi discutate. Guvernul îşi va putea angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară.

Statutul preşedintelui CSM ar urma să fie reglementat prin Constituţie, astfel încât această poziţie să fie ocupată doar de către un judecător. Numărul membrilor CSM ar urma să ajungă la 21 de persoane, de la 19 în prezent, doi dintre aceştia urmând să fie reprezentanţi ai societăţii civile.

Interceptarea telefonică şi a corespondenţei va putea fi realizată doar cu ordin judecătoresc şi doar în cazuri excepţionale procurorul poate emite autorizaţie de interceptare pentru doar 48 de ore. După expirarea acestui termen, autorizaţia trebuie să obţină confirmarea judecătorului

În cazul Curţii Constituţionale, liderii USL au convenit ca atribuţiile acesteia în ceea ce priveşte analizarea constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului să vizeze doar situaţiile în care sunt afectate principii sau valori constituţionale.

Mai mult, în cazul prefecţilor ar urma să fie limitate atribuţiile acestora numai pentru contestarea actelor administraţiilor publice locale în contencios administrativ. Constestaţia nu va mai avea efect imediat, ci doar după o hotărâre a instanţei, care ar urma să ia în discuţie cu celeritate sesizarea prefectului.

De asemenea, prefectul nu va mai coordona instituţiile deconcentrate.

Subiectele asupra cărora liderii USL nu au reuşit să ajungă la un consens au privit solicitarea PNL ca rectificările bugetare să aibă efecte doar după aprobarea acestora în Parlament.

De asemenea, un alt subiect rămas în discuţie între liderii USL vizează solicitarea lui Victor Ponta ca perioada de reţinere să fie extinsă la 48 ore, faţă de 24 de ore în prezent.

În ceea ce priveşte posibilitatea confiscării bunurilor, liderii PNL au respins propunerea lui Victor Ponta, acesta precizând că va depune un amendament în nume personal la comisia de revizuire a Constituţiei.

Liberalii au insistat asupra menţinerii actualelor prevederi constituţionale în ceea ce priveşte dreptul la proprietate, au mai susţinut sursele citate.

De asemenea, liderii USL au convenit luni seară asupra unui program de lucru în comisia pentru revizuirea Constituţiei de opt ore per zi, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din USL.

Liderii USL au luat în discuţie propunerea liderului PNL Crin Antonescu pentru un program „accelerat” al discuţiilor privind revizuirea Constituţiei.

Citeşte şi Ponta: Referendumul pentru modificarea Constituţiei, cel mai târziu la sfârştiul lunii octombrie