Liderul grupării „Academia Infractorilor”, condamnat definitiv la 24 de ani de închisoare

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis contestația formulată de Adrian Botez și au decis să reducă pedeapsa de 30 de ani de închisoare primită la Tribunalul București, urmând să execute 24 de ani, două luni și 20 de zile, informează news.ro. În plus, Adrian Botez este obligat să plătească un milion de lei cheltuieli judiciare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis, să respingă, ca nefondate, apelurile declarate de Gheorghiu Alexandra, Pădurean Florin Alexandru, Diţă Florin Daniel, Ispas Cătălin Ionuţ, Mihai Constantin, Munteanu Petru Cosmin, Movilă Petru Bogdan şi Rusu Cosmin Andrei împotriva sentinţei date de Tribunalul Bucureşti.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a stabilit că vechiul Cod penal îi este mai favorabil, astfel că Adrian Botez a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru 24 de fapte de instigare la tâlhărie în formă continuată, respectiv la şase ani de închisoare cu executare pentru instigarea la furt calificat, pentru fapta comisă în Andorra, în 5 aprilie 2011, la trei ani şi patru luni de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat, în stare de recidivă, la şase ani şi opt luni pentru instigare la tâlhărie calificată, pentru fapta din decembrie 2015, din Milano.

Botez a mai fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru instigare la tâlhărie calificată comisă în stare de recidivă, faptă care a rămas în faza tentativei, în Aarhus-Danemarca, în 10 aprilie 2015.

Instanţa a contopit toate aceste pedepse, iar în final a stabilit ca Botez să execute pedeapsa cea mai grea, de 16 ani de închisoare, la care a adăugat spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv şase ani, cinci luni şi zece zile, rezultând 22 de ani, cinci luni şi zece zile de închisoare.

Totodată, instanţa a adăugat această pedeapsă la restul de pedeapsă de doisprezece ani de închisoare rămas neexecutat după o sentinţă mai veche a Tribunalului Bacău, rezultând astfel 34 de ani, cinci luni şi zece zile de închisoare. Pedeapsa rezultantă finală a fost stabilită de judecător la 30 de ani de închisoare, „cuantum redus la maximul general al pedepsei închisorii în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate”.

Din cei 30 de ani, instanţa a scăzut perioada arestării preventive şi a stabilit ca lui Botez să îi fie recoltate probe biologice pentru introducerea profilului său genetic în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În final, instanţa a stabilit ca Botez să plătească un milion de lei cheltuieli judiciare către statul român.

În acelaşi dosar, Alexandra Gheorghiu, zisă “Alexa”, a fost condamnată la doi ani şi patru luni de închisoare pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat şi la doi ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, la care se adaugă sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv opt luni de închisoare. În final, Alexandra Gheorghiu va avea de executat trei ani de închisoare, instanţa dispunând suspendarea executării, sub supraveghere pe un termen de încercare de patru ani.

Florin Alexandru Pădurean, zis şi ”Baros” sau „Glonţ”, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat şi la doi ani şi nouă luni pentru favorizarea făptuitorului. După contopirea pedepselor, instanţa a stabilit ca acesta să o execute pe cea mai grea, la care a adăugat spor de o treime din pedeapsă, respectiv 11 luni, având astfel de executat trei ani şi 11 luni de închisoare.

Florin Daniel Diţă, zis “Butuc”, a fost condamnat la trei ani şi două luni de închisoare pentru aderare şi sprijinire grupului infracţional şi la trei ani pentru favorizarea făptuitorului. Instanţa a contopit pedepsele şi a aplicat un spor de un an, astfel că acesta va avea de executat patru ani şi două luni de închisoare.

Cătălin Ionuţ Ispas, zis „Botos”, şi Constantin Mihai, zis ”Luptătorul”, au fost condamnaţi la câte trei ani şi patru luni de închisoare pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat şi la câte trei ani şi trei luni pentru favorizarea făptuitorului. Instanţa a aplicat câte un spor de pedeapsă de un an şi o lună şi a stabilit ca aceştia să execute patru ani şi cinci luni de închisoare. La aceeaşi pedeapsă a fost condamnat şi Petru Cosmin Munteanu, zis “Calu”.

Instanţa l-a condamnat la cinci ani şi şapte luni de închisoare pe Petru Bogdan Movilă, zis ”Piticul”, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, faptă comisă în stare de recidivă, şi pentru favorizarea făptuitorului.

În cazul lui Andrei Cosmin Rusu, zis ”Chiorul”, judecătorul a schimbat încadrarea juridică a faptelor şi l-a condamnat la trei ani de închisoare, pentru aderare şi sprijinjire a unui grup infracţional organizat.

Tribunalul Bucureşti a mai stabilit disjungerea dosarului faţă de inculpaţii care au dorit judecare în regim normal, astfel că Vasilică Popa (fost Purice), Florin Mircea Savu, Andreea Ioana Niţă, Gabriela Ilinca Chirilă, Adolf Gliga, Constantin Gheorghiţă Bostan, Mihail Alexandru Martiniuc, Adrian Petruţ Chindea şi Dorel Laurenţiu Ursu vor fi judecaţi de un alt complet.

În 14 octombrie 2015, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Adrian Botez şi 17 „locotenenţi” ai acestuia, pentru 27 de tâlhării, acuzaţiile fiind de constituire sau aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, dintre care 27 de tâlhărie sau tentative de tâlhărie, comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca, alte două fiind infracţiuni de furt calificat comise în Andorra şi Marea Britanie. Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu de 8.452.667 de euro.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2011, reţeaua criminală „Academia Infractorilor Români” a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală. Liderul reţelei, considerat „comandant suprem”, era Adrian Marin Botez, acesta având subordonate mai multe eşaloane de conducere.

Fiecare palier era specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce aveau grad de „ofiţer”, ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din tot judeţul Neamţ, de regulă provenind din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor, au arătat procurorii DIICOT.

Adrian Botez folosea tineri recruţi la atacurile asupra magazinelor de ceasuri şi bijuterii de lux, îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi şi imita metode folosite de celebra grupare infracţională Pink Panters, apărută în fosta Iugoslavie, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi. Membrii grupării reuşeau ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro, susţin procurorii.