Românii consideră ca cele mai mari motive de temere sunt legate de starea de bine a lor sau a unui membru al familiei. Acesta este primul lucru la care s-au gândit 21 la sută dintre românii din mediul urban intervievaţi. Femeile şi persoanele peste 50 de ani sunt şi mai preocupaţi de acest aspect.
Pe locul doi al fricilor româneşti se află situaţia profesională, iar pentru 12 la sută dintre români îngrijorările legate de situaţia profesională sunt chiar numărul 1.
Pe locul al treilea, românii au indicat teama provocată de lipsa banilor. Mai mult decât atât, există 10 procente dintre români care s-au gândit în primul rând la lipsa banilor când au fost întrebaţi despre principalele lor temeri.
Temerile din sfera sănătăţii şi a stării de bine sunt traduse în special prin anxietatea provocată de gândul pierderii unei persoane dragi exprimată de 37 la sută dintre români sau prin frica de probleme personale grave de sănătate, pentru 31 la sută dintre intervievaţi.
Patru din zece români spun că, în ceea ce priveşte situaţia lor financiară, cel mai teamă le este de situaţia de a ajunge în imposibilitatea de a-şi plăti cheltuielile lunare, iar unul din patru consideră că pierderea locului de muncă este cea mai mare temere profesională.
Dintre dezastrele naturale românii se tem cel mai mult de cutemure, aproape jumătate dintre ei menţionându-le că sursă de nelinişte. În Bucureşti şi în Moldova teama de cutremure este mai ridicată decât în alte zone.
Gândindu-se la viaţa personală, românilor le este cel mai teamă să nu rămână singuri, astfel unul din trei români se teme de acest lucru. Tot la acest capitol se află şi temerile legate de neajunsurile bătrâneţii care sunt prezente în rândul a 20 la sută dintre români.
Principalele motive de satisfacţie ale românilor sunt cele legate de familie, mai mult de jumătate dintre ei, 54 la sută, declara în mod spontan că familia fericită este principala lor sursă de mulţumire.
Doar patru procente dintre români menţionează în mod spontan că situaţia financiară este un motiv de satisfacţie pentru ei.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.100 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia din zona urbană, oraşe peste 50.000 de locuitori, cu vârsta între 20 şi 60 de ani. Marja de eroare este de 2,9 la sută la un nivel de probabilitate de 95 la sută. Datele au fost culese prin metoda interviului faţă în faţă.