Fructoza nu se absoarbe rapid în organism, ca glucoza, iar metabolizarea acesteia îngreunează activitatea ficatului. Acest compus organic este responsabil de dezvoltarea mai multor afecţiuni, precum steatoza hepatică, infarct și AVC.
“Fructoza este unul dintre factorii care duc la apariția steatozei hepatice non-alcoolice, adică ficatul gras, e strâns legat și de apariția obezității, e un factor favorizant al apariției diabetului. Ar trebui evitată, pentru că ficatul nostru nu e în stare să proceseze decât câteva grame pe zi.
Tot ce este în plus e transformat de ficat în trigliceride, grăsimi care dacă sunt peste limitele normale fiziologice duc la dislipidemii. Dislipidemia generată de trigliceride nu e bun augur, pentru că semnalează și apariția bolilor cardiovasculare și a riscului de infarct și AVC”, explică medicul Gheorghe Mencinicopschi, potrivit sursei citate.
Nici consumul de fructe în cantităţi mici nu pare să fie o variantă câştigătoare.
“Fructoza, deși nu stimulează producția de insulină, are efecte nocive cât e consumată în cantități mai mari de câteva grame pe zi. În afara bolilor pe care le poate genera, fructoza are un efect și asupra stării de sațietate mult timp, ceea ce ne face să mâncăm mai mult. Fructele sunt sănătoase, fără îndoială, dar trebuie să fim atenți să căutăm fructele care au un conținut mai mic de fructoză.
Merele și fructele de pădure au cel mai scăzut conținut de zahăr. Pe lista fructelor bune, cu un conținut scăzut de fructoză, mai putem adăuga caisele, pepenele galben, citricele și prunele. Nu trebuie să evităm fructele cu un conținut mai ridicat de zahăr, care sunt bogate în vitamine și minerale, dar trebuie să limităm cantitatea. 10 cireșe de mărime medie, de exemplu, un kiwi sau ananas în limita a 30 de grame ar trebui să fie mai mult decât suficient pentru o zi”, spune dr. Mencinicopschi.