În alegerile de duminică sunt puse în joc 67 dintre cele 141 de mandate din Seimas, Parlamentul monocameral ucrainean. Partidul populist al Muncii al lui Victor Uspaskich, clasat pe primul loc în primul tur, are deja 18 mandate.
„Ceea ce vreau pentru următorii patru ani este o viaţă mai bună. Noul Guvern trebuie să se ocupe de pensionari şi să nu mai fim obligaţi să lucrăm până la 65 de ani”, a declarat pentru AFP Kazimieras Namenkevcius, angajat la o companie pentru întreţinerea drumurilor.
Social-democraţii lui Algirdas Butkevicius, considerat viitorul premier al ţării, au 16 deputaţi, în timp ce aliatul lor potenţial, partidul de opoziţie Ordine şi Justiţie, are şase după primul tur. Acest partid populist de dreapta este condus de fostul preşedinte Rolandas Paksas, destituit în 2004 pentru nerespectarea Constituţiei.
Conservatorii lui Kubilius, aflaţi la putere de patru ani, au fost sancţionaţi pentru politica lor de austeritate şi au obţinut doar 13 mandate în primul tur. „Votez pentru a ne asigura că vor fi continuate acţiunile bune (pe care le-am întreprins). Misiuni de mare amploare aşteaptă această nouă legislatură, mai întâi preşedinţia UE, continuarea reformei fiscale, proiecte energetice”, a declarat el după ce a votat.
„Chiar dacă vor obţine un scor final bun, conservatorii nu vor avea partener pentru a forma o coaliţie„, apreciază Aine Ramonaite, politolog la Institutul pentru relaţii internaţionale şi ştiinţe politice din Vilnius.
Săptămâna trecută, Kubilius a exclus orice cooperare cu Partidul Muncii, implicat în cumpărarea de voturi în primul tur. Din acest motiv, rezultatele în circumscripţia Zarasai-Visaginas (nord) au fost anulate de comisia electorală şi poliţia a anunţat deschiderea a 18 dosare pentru fraudă electorală.
„Varianta cea mai probabilă este ca trei partide să obţină un număr sensibil egal de mandate. Negocierile pentru formarea unei coaliţii ar putea dura o vreme”, apreciză Kubilius.
Potrivit lui Ramonaite, preşedintele Dalia Grybauskaite ar trebui să joace un rol important în distribuirea rolurilor în viitorul Guvern.
Politica de austeritate a lui Kubilius a permis Lituaniei să iasă dintr-o criză economică profundă, în timp ce în 2009 economia sa se contractase cu 14,8 la sută. Măsurile drastice luate de Guvernul conservator au permis acestei ţări cu trei milioane de locuitori să revină la creştere în 2010, iar PIB-ul său ar urma să crească cu 2,5 la sută în 2012.
Stânga a promis creşterea salariului minim la 1.509 litas (437 de euro), un impozit progresiv pe venit şi o reluare de la zero a relaţiilor cu Rusia, subminate în prezent de solicitările de acordare a unor despăgubiri pentru cei 50 de ani de ocupaţie sovietică şi de o acţiune în justiţie împotriva Gazprom.
Viitoarea coaliţie guvernamentală va avea o marjă de manevră restrânsă, având în vedere ambiţia Lituaniei de a adopta euro în 2015 şi de a duce la bun sfârşit preşedinţia UE, începând din vara lui 2013.
„Indiferent cine va câştiga alegerile, nu va avea altă cale de urmat decât să continue consolidarea bugetară”, a afirmat Lars Christensen, economist la banca Danske, în cadrul unei conferinţe economice care a avut loc joi la Vilnius.