Corneliu Vadim Tudor A MURIT VIDEO

Corneliu Vadim Tudor a fost dus de urgenţă, luni, la Spitalul Militar din Capitală din cauza unor probleme respiratorii. Potrivit România TV, Corneliu Vadim Tudor suferea de edem pulmonar acut. Imediat, medicii au constatat că politicianul suferise încă din urmă cu două ore un infarct. Aceştia s-au luptat şi au făcut orice le-a stat în putinţă să-l salveze. A fost chemată de urgenţă inclusiv o echipă de medici americani, ce se afla în România, însă în ciuda tuturor eforturilor, nimeni n-a mai putut face nimic pentru el.

Citeşte şi Corneliu Vadim Tudor – viaţa politică. Războaiele şi prieteniile lui Vadim

Potrivit surselor România TV, Corneliu Vadim Tudor a ajuns la Spitalul Militar Central la ora 7 dimineaţa, împreună cu soţia. Medicii au constatat că starea sa este extrem de gravă, acesta având glicemia 500.

Timp de două ore medicii i-au făcut masaj cardiac şi au reuşit să-i repornească inima. Cadrele medicale au folosit toate mijloacele de resuscitare pentru a-l salva pe politician. Mai mult, aceştia l-au operat şi i-au pus 4 stenturi.

Au fost aduşi doctori din turele libere, ba chiar şi o echipă de medici americani a sosit urgent cu elicopterul de la Târgu Mureş.

Citeşte şi ULTIMUL MESAJ. Ce a postat Corneliu Vadim Tudor pe Facebook cu câteva ore înainte să se stingă din viaţă

Preşedintele PRM suferea de câţiva ani de diabet şi avea probleme cu inima.

Citeşte şi CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”

Un apropiat al şefului PRM, Marius Marinescu, a confirmat pentru România TV că politicianul a făcut infarct şi că supărările acumulate au contribuit la agravarea stării sale de sănătate.

„Am înţeles că era foarte supărat, avea probleme financiare. Avea nevoie de bani de salarii pentru angajaţii publicaţiilor sale: 30.000 de lei. Avea nevoie de bani pentru tipografie. Era supărat pe această temă (…) Cred că s-au adunat mai multe supărări„, a precizat Marius Marinescu.

Corneliu Vadim Tudor s-a născut pe 28 noiembrie 1949, la Bucureşti. El s-a făcut remarcat încă dinainte de 1989, prin activitatea literară, iar după 1990 a fost un actor important al scenei politice, prin partidul pe care l-a întemeiat, România Mare.

Citeşte mai mult Corneliu Vadim Tudor, biografia completă. O viaţă între literatură şi politică

Corneliu Vadim Tudor a trecut pragul Revoluţiei ca jurnalist şi scriitor, dar s-a orientat repede spre politică. Împreună cu scriitorul Eugen Barbu, în 1990 a fondat revista „România Mare”, iar anul următor, Partidul România Mare. Ales senator în 1992, Vadim Tudor a fost locomotiva parlamentară a formaţiunii sale timp de 16 ani, cu un discurs catalogat adesea drept extremist, xenofob şi naţionalist. La fiecare tur de alegeri a reclamat fraude uriaşe în defavoarea sa şi a PRM.

În 1996 candidează pentru prima oară la prezidenţiale, iar rezultatul este modest, sub 5 la sută. Patru ani mai târziu, bulversează orice calcule electorale: ajunge în turul doi. Situaţia declanșează o mobilizare publică fără precedent în favoarea lui Ion Iliescu, inclusiv în tabăra partidelor de dreapta. Ion Iliescu câştigă fotoliul de la Cotroceni, în timp ce Vadim Tudor se mulţumeşte cu cele 121 de mandate parlamentare pentru PRM.

În 2004, Vadim Tudor ţinteşte din nou prima poziţie din stat, în stilu-i deja consacrat. „Eu candidez la preşedinţie şi eu vă spun că alegerile vor fi furate. Domnişoară, mă lăsaţi? Dle V Nicolau, educaţi-vă salariaţii sa nu ne mai bage pumnul în gură. Asta-i o mascaradă!”, spunea Vadim Tudor, în 22 noiembrie 2004, în timpul unei dezbateri la postul public de televiziune.

Declinul PRM continuă la alegerile din 2008: partidul rămâne în afara Parlamentului. Un an mai târziu, Vadim Tudor obţine trei locuri în Parlamentul European. Elementul-surpriză este tandemul electoral făcut cu Gigi Becali. Peste câteva luni, intră în cursa pentru Cotroceni, dar strânge numai 5,5 la sută din voturi.

În 2014, Corneliu Vadim Tudor își depune pentru a cincea oară candidatura la Preşedinţia României. Un demers aproape individual, pentru că Partidul România Mare s-a dezmembrat după despărţirea de nume cu notorietate precum Lia Olguţa Vasilescu, Corneliu Ciontu, Codrin Ştefănescu sau Dorel Onaca. Iar în vara lui 2013, reprezentanţii a 24 de organizații judeţene ale PRM au decis prin vot revocarea lui Vadim Tudor și a întregii conduceri a partidului.