Klaus Iohannis: Credem într-o Uniune Europeană puternică, solidară, unită. Trebuie să o realizăm împreună, toţi cei 27

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a trimis liderilor statelor membre UE un document care precizează poziţia României cu privire la viitorul Uniunii, în care pledează pentru măsuri inclusiviste şi care să evite fragmentarea UE, iar Europa să nu facă paşi înapoi de la principiile pe baza cărora a fost construită.

Documentul citat de News.ro reprezintă contribuţia României la Declaraţia de la Roma, care va fi adoptată cu ocazia summitului.

„Obiectivul principal al Declaraţiei de la Roma ar trebui să fie acela de a transmite un semnal clar că statele membre UE trebuie să rămână unite, coerente şi angajate să conlucreze pentru o Europă puternică, bazată pe valori şi incluzivă, care să fie în măsură să recâştige încrederea cetăţenilor europeni”, se arată în documentul transmis de Administraţia Prezidenţială.

Alte articole

Câte țări a vizitat Klaus Iohannis în cei 10 ani de mandat la Cotroceni

Klaus Iohannis și-a încheiat miercuri mandatul de preşedinte printr-o ceremonie la Palatul Cotroceni fastuoasă, cu fanfară şi covor roşu. Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al României

Preşedintele precizează că istoria UE a dovedit că perioadele de criză pot fi depăşite dacă există voinţă comună, iar acest lucru trebuie subliniat din nou la Roma. „Proiectul european ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe o viziune împărtăşită asupra viitorului nostru comun. Cu toţii avem nevoie să credem din nou într-un astfel de ideal comun, pentru că principalul nostru proiect politic nu s-a schimbat, ci rămâne acela de a asigura, în continuare, pacea, prosperitatea şi securitatea pe continentul european”, potrivit documentului.

Poziţia României este că proiectul european trebuie relansat prin iniţiative comune şi incluzive, iar UE trebuie să redevină „o sursă de inspiraţie” pentru cetăţenii săi.

„Cuvintele cheie ale acţiunii noastre viitoare trebuie să fie: securitatea (internă şi externă), creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă, respectarea valorilor şi a libertăţilor fundamentale”, se arată în document. Iohannis pledează pentru o viziune comună, la care se poate ajunge printr-o Uniune mai coezivă.

Potrivit poziţiei României, principiile de bază ale Declaraţiei de la Roma trebuie să fie unitate, coeziune şi durabilitate.

„Un mesaj comun trebuie să fie acela că o Uniune a celor 27 de state membre va rămâne cadrul viitorului nostru politic comun. Trebuie să fie clar exprimat faptul că nu există nicio alternativă la o soluţie europeană care plasează stabilitatea economiilor şi societăţilor noastre şi prosperitatea cetăţenilor noştri în centrul acţiunilor Uniunii. Trebuie să promovăm mai mult acele politici cu o valoare adăugată probată în timp, care pot creşte coeziunea şi, astfel, pot reduce de o manieră sporită decalajele existente în cadrul UE. Menţinerea unei UE 27 unite prezintă o importanţă deosebită pentru România şi o cheie a succesului pentru noi toţi”, se arată în document.

Un alt principiu enunţat de România este „fără paşi înapoi”. „Este esenţial să prezervăm şi să construim pe baza realizărilor fundamentale ale UE: cele patru libertăţi fundamentale interconectate, Piaţa Internă, Schengen, euro, politica de coeziune şi extinderea. Prezervarea unei abordări echilibrate şi incluzive în promovarea acestor politici, spre beneficiul comun al tuturor membrilor UE, este esenţială pentru o Uniune de succes şi prosperă”, potrivit documentului.

Trebuie evitată şi fragmentarea, se arată în document. „Un viitor integrat oferă perspective în mod clar mai bune decât fragmentarea proiectului european. Trebuie să lucrăm împreună pentru viitorul Europei, în formate care sunt incluzive şi care nu se limitează la doar câteva state membre”, potrivit poziţiei României.

Iohannis cere ca UE să se concentreze pe acele subiecte care unesc, şi nu pe cele care divid.

Poziţia României este fermă împotriva ideii unei Europe cu mai multe viteze.

„Noi considerăm că acest scenariu nu ar trebui să reprezinte o opţiune, mai ales în aceste momente dificile, când Europa este deja confruntată cu diviziuni. Orice formă de cooperare consolidată între mai multe state membre trebuie să fie în conformitate cu Tratatele UE şi să fie deschisă, în baza unor criterii obiective, către toate statele membre. Este esenţial ca propunerile privind viitorul Europei să nu conducă la construirea de noi ziduri în cadrul Uniunii”, potrivit documentului.

Nu în ultimul rând, trebuie discutată şi latura economică şi cea a convergenţei. „Pledăm puternic în favoarea menţinerii alocărilor semnificative pentru politicile tradiţionale ale UE (politica de coeziune şi politica agricolă comună). Aceste politici au o valoare adăugată europeană clară şi contribuie în mod semnificativ la asigurarea creşterii şi reducerea disparităţilor la nivel UE”, se mai arată în documentul trimis de Iohannis.

UPDATE Programul preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European de la Bruxelles (ora României):

16:05 Sosire la sediul Consiliului European

16:30 Participare la reuniunea Consiliului European cu Președintele Parlamentului European

17:00 Sesiune de lucru a Consiliului European

20:30 Dineu de lucru al Şefilor de Stat / Guvern

RomaniaTV.net aurmărit live declaraţia preşedintelui.

Declaraţia integrală a preşedintelui Klaus Iohannis, transcrisă de Administraţia Prezidenţială:

Astăzi şi mâine voi participa, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii vor fi legate de ocuparea forței de muncă, creştere economică şi competitivitate, migraţie, aspecte instituţionale, precum şi relaţii externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situaţia din Balcanii de Vest.

Mâine va avea loc o sesiune a Consiliului European în format UE27, adică fără Marea Britanie, unde vom discuta informal despre viitorul Uniunii Europene, în perspectiva Summitului de la Roma din 25 martie. Și o să mă refer mai întâi la acest subiect, chiar dacă el nu se discută acum la Bruxelles în mod aprofundat. Tema este însă una fundamentală, pentru că de ea se leagă viitorul construcţiei europene. A generat, această temă a viitorului Uniunii, un interes firesc în rândul opiniei publice de la noi, dar și din alte țări, pentru că punerea în discuţie nu se referă doar la viitorul Uniunii, ci evident, în același mod, şi la viitorul României, fiind parte din Uniunea Europeană.

Fac încă o dată precizarea că suntem chiar la începutul fazei de dezbatere, plecând, sigur, de la Carta Albă, de la cele cinci scenarii propuse de Preşedintele Comisiei Europene. Nu suntem în faza de decizie și nici nu putem să fim siguri că vom alege unul din aceste cinci scenarii. Este felul în care Președintele Comisiei a văzut variantele, dar e posibil ca, pe parcursul discuțiilor, și vă asigur că vor fi multe discuții nu numai la noi, ci și la Bruxelles, s-ar putea să apară alt scenariu ca fiind mai potrivit, mai convenabil, mai fezabil.

Primele concluzii ale acestui proces de reflecție sau proces de dezbatere care va începe formal, la Roma, pe 25 martie, vor fi agreate probabil în ședința Consiliului European din decembrie 2017. Iar, cu acel prilej, se vor stabili și acțiunile ulterioare care se vor derula până în semestrul I din 2019, atenție, când se dorește finalizarea acestui proces, înainte de alegerile pentru Parlamentul European și înainte de a alege o nouă Comisie.

Poziția noastră este bine-cunoscută, am avut această poziție încă de la început, am reiterat-o de fiecare dată când a venit vorba despre acest lucru. Noi credem, și am spus acest lucru foarte clar și ferm, într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie să o realizăm împreună, toți cei 27. Din acest considerent, nu am fost de părere că este bine să mergem pe variante cum ar fi Europa cu mai multe viteze sau Europa cu două viteze sau Europa cercurilor concentrice. Nu, noi dorim o Uniune Europeană unită şi puternică. Acest lucru a fost şi va fi în continuare prezentat ca poziţia României şi de mine, dar şi de toţi ceilalți participanţi la dezbatere şi la procesul diplomatic.

Consolidarea Uniunii Europene poate să aibă loc doar dacă coeziunea între state este întărită, nu slăbită. Este foarte adevărat că şi în prezent putem să constatăm că nu toată lumea de mişcă cu aceeași vitează. Faptul că avem o Uniune Europeană cu mai multe viteze este o constatare facilă, aşa se întâmplă lucrurile acum, dar asta nu înseamnă că vrem să se întâmple aşa şi în viitor. Nu trebuie să facem confuzia între constatarea că acum ţările Uniunii se mişcă cu viteze diferite şi obiectul spre care tindem, şi eu îmi imaginez că nu avem un obiectiv ce va fi peste 2 sau 3 ani, pe termen foarte scurt. Trebuie să ne gândim ce va fi peste 10 ani, peste 50 de ani, şi atunci să construim conceptul nostru în aşa fel încât să tindem spre o Uniune puternică, nu spre o Uniune slabă. S-a vehiculat deja, în discuţia publică, că ţările care pot mai mult să facă mai mult. Şi în momentul de faţă avem dosare pe care se lucrează în acest fel. Ar fi foarte simplu de găsit două exemple – Zona Euro şi Zona Schengen. Da, dar aceste dosare sunt deschise pentru toată lumea, și așa este bine. Și cei care încă n-au ajuns acolo trebuie să lucreze mai intens, mai bine, ca în final să ajungă tot acolo. Ceea ce este important nu este să închidem variante care pot fi începute de unii și la care pot ajunge toți. Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă Uniunea Europeană ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unor membri și altora nu. De fapt, asta ar însemna Europa cu două viteze, și acest lucru în niciun caz nu ni-l dorim.

Constatăm că acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte faze intermediare, faze de tranziție și trebuie să reprezinte excepțiile, în niciun caz regula.

Revenind la discuţiile care vor avea loc în cadrul reuniunii de astăzi, accentul va fi pus pe găsirea acelor soluţii care să asigure o creştere economică sustenabilă la nivelul Uniunii, care să ducă la creşterea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii europeni.

Politica comercială, securitatea externă şi apărarea, migraţia, relaţiile externe ale Uniunii, cu accent astăzi pe evoluţiile din Balcanii de Vest, sunt alte teme care se află pe agenda Consiliului European. La finalul Consiliului, voi face o declarație și voi prezenta concluziile la care s-a ajuns în această sesiune.

_________

Principalele subiecte vor fi legate de forţa de muncă, competitivitate, migraţie.

Mâine va avea loc o reuniune în format fără Marea Britanie.

Tema viitorului UE a generat un interes firesc. Punerea în discuţie nu se referă doar la viitorulUE, ci şi al României.

Nu suntem în faza de decizie, este felul în care preşedintele CE a văzut lucrurile, dar ar putea să apară şi alt scenariu.

Primele concluzii vor fi agreate probabil în şedinţa Consiliului European din decembrie 2017.

Poziţia noastră e binecunoscută: noi credem într-o Uniune Europeană puternică, solidă, unită. Trebuie să o realizăm împreună, toţi cei 27. Nu am fost de părere că ar fi mai bine să mergem pe alte variante, Europa cu mai multe viteze sau Europa cercurilorconcentrice.

Faptul că avem o Europă cu mai multe viteze este o constatare facilă, dar nu asta ne dorim pentru viitor. 

Tindem spre o Uniune puternică, să ne gândim la Europa peste 10 ani, peste 50 de ani.

Important este să nu dezvoltăm proiecte exclusiviste. Ar fi total contraproductiv dacă UE ar accepta proiecte doar pentru unii. Acum avem astfel de proiecte, dar ele trebuie să reprezinte excepţiile, nu regula.

Accentul la reuniunea de azi va fi pus pe găsirea de souţii pentru creşterea prosperităţii tuturor cetăţenilorUE.