Klaus Iohannis: "Dacă situaţia se va înrăutăţi, nu voi ezita să declar din nou stare de urgenţă"

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis

Este ultima zi în care România se mai află în stare de urgenţă. Suntem la finalul a două luni dificile în care cei mai mulţi dintre dumnevoastră, majoritatea covârşitoare, aţi respectat cu stricteţe restricţiile instituite de autorităţi. Aţi stat în case, aţi renunţat să vă mai vedeţi familia şi prietenii. V-aţi schimbat cu totul întreaga viaţă, punând mai presus nu numai sănătatea voastră, dar şi pe a celorlaţi.
Printr-un efort naţional am reuşit să stopăm răspândirea rapidă a epidemiei şi să limităm semnificativ numărul de victime.
Dumnevoastră, dragi români, sunteţi eroii acestui efort naţional. Vă mulţumesc pentru toate sacrificiile pe care le-aţi făcut!
Acum, când încheiem cele două luni de stare de urgenţă şi tragem linie, putem spune cu toată certitudinea: împreună am salvat vieţi. Aşa arată o naţiune puternică şi unită! La fel de puternici şi uniţi trebuie să continuăm şi în lunile următoare.
Lupta cu acest virus nemilos este departe a se fi încheiat. România a acţionat rapid şi a luat primele măsuri preventive chiar înainte de a avea cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19.
Era obligatorie instituirea unor măsuri excepţionale dacă voiam să reducem răspândirea virusului.
Deşi numărul de îmbolnăviri era atunci mai mic decât în cazul multor alte state, la data de 16 martie România a intrat în stare de urgenţă, fiind printre primele ţări care au făcut un astfel de demers.
Faptul că a fost o decizie bună a autorităţilor o confirmă numărul redus de infectări şi de decese.
Fiecare viaţă pierdută a însemnat o înfrângere pentru noi în bătălia pe care am început-o în februarie şi pe care o vom continua multă vreme de acum înainte.
Ştim sigur că fără aceste măsuri, unele foarte dure, precum carantinarea unor localităţi, restricţionări severe de circulaţie, închiderea şcolilor, suspendarea întregii activităţi a restaurantelor, magazinelor comerciale, numărul victimelor ar fi fost mult mai mare.
Unde se află România la finalul stării de urgenţă. La data expirării stării de urgenţă, România înregistrează 16.247 de cazuri de îmbolnăvire, cu 245 de cazuri noi de ieri până astăzi, ceea ce arată un trend epidemiologic în uşoară scădere.
Numărul de cazuri vindecate – 9.053 – este mai mare decât al celor active – 6.148. 225 de pacienţi se află internaţi în secţiile de tratament intensiv.
Pe toată durata stării de urgenţă nu s-au înregistrat depăşiri de capacitate în sectorul de tratament intensiv.
La începutul stării de urgenţă, În România capacitatea zilnică de testare a fost de 704 teste pe zi. Astăzi, prin efortul concertat al autorităţilor, capacitatea de testare a crescut progresiv. Am ajuns la un număr de 10.643 de testări pe zi.
Până la această dată, în România au fost efectuate 277.804 teste.
Vreau să mulţumesc încă o dată medicilor şi personalului medical pentru eforturile extraordinare din toată această perioadă.
Protejarea cu prioritate a cadrelor medicale prin dotarea cu echipamente şi materiale – măşti de protecţie, combinezoane, mănuşi, echipamente medicale şi substanţe dezinfectante, a fost esenţială în lupta cu răspândirea virusului.
România, din păcate, a fost foarte puţin pregătită să facă faţă unei crize. În rezerva statului nu am găsit, aşa cum ar fi fost normal, toate materialele necesare într-o situaţie de urgenţă.
Am nevoiţi să identificăm rapid soluţii şi iată că am reuşit ca într-un timp foarte scurt să achiziţionăm tot ceea ce era nevoie.
Situaţia fără precedent cu care ne-am confruntat în aceste săptămâni ne-a pus în faţă o oglindă de multe ori nemiloasă pentru ce a însemnat eşecul din ultimii 30 de ani în fundamentare unui stat eficient.
Nu este prima dată când spun că cea mai importantă reformă de care România are nevoie este reconstrucţia statului. Este un obiectiv ambiţios caer nu se poate realiza în patru ani, dar este obligatoriu să începem resetarea pentru a putea dezvolta ţara noastră.
Sănătatea, educaţia, administraţia, sistemele ignorate atâţia ani şi căpuşate trebuie să fie priorităţile noastre. Dacă aceste sisteme nu sunt puternice, statul se îndoaie.
În acestă perioadă ne-am confruntat şi cu o legislaţie aproape inexistentă, insuficientă pentru o situaţie de criză. A trebuit să ne descurcăm pe baza a două-trei acte normative adoptate destul de neglijent în urmă cu 20 de ani.
În trei decenii nu s-a construit în România o legislaţie coerentă prin care statul să poată face faţă inclusiv unei epidemii extinse.
Guvernul este obligat să se adapteze permanent la puţinele resurse legislative pe care le are la dispoziţie, în timp ce în Parlament, politicieni vechi şi retrograzi au încercat să dărâme modestele instrumente pe care le aveam la dispoziţie.
Am văzut, de altfel, zilele trecute cu câtă iresponsabilitate unii parlamentari erau gata să facă aproape inoperabilă şi legea privind starea de alertă şi această situaţie nu mai poate continua!
Legislaţia trebuie croită într-un mod coerent astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului. Într-o stare de urgenţă sau de alertă, Guvernul, indiferent de culoarea politică, este cel care trebuie să ia măsuri imediate pentru că el are instrumentele executive pentru a le pune în practică atunci când se impune.
În ultimele săptămâni s-au văzut foarte bine deficienţele statului, dar această perioadă ne-a arătat şi că cele mai grele provocări pot fi depăşite dacă Executivul reprezentat de preşedinte şi Guvern lucrează ca o echipă. Şi acesta este modul de funcţionare corect într-un stat consolidat ca preşedintele şi Guvernul să-şi înţeleagă responsabilităţile şi să colaboreze pentru a proteja cetăţenii.
De mâine intrăm într-o nouă etapă. Încetarea stării de urgenţă nu echivalează, din păcate, cu finalul epidemiei.
Din punct de vedere medical, avem ceva semnale pozitive, dar trebuie să conştientizăm cu toţii că pericolul reprezentat de acest virus este departe a de fi trecut.
Ce am făcut până acum s-a dovedit eficient şi am reuşit să ţinem epidemia sub control.
În continuare sunt însă necesare măsuri pentru revenire la o viaţă apropiată de normalitate, dar în aceleaşi condiţii de maximă siguranţă.
Astăzi, Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă starea de alertă şi va institui toate reglementările obligatorii prin care vor fi menţinute măsurile de prevenţie.
Am văzut discuţii în spaţiul public legate de intrarea în vigoare a noii legi privind starea de alertă abia de luni, iar unii politicieni care se dovedesc total iresponsabili alimentează ideea de vid legislativ.
Dragi români, nu vor urma trei zile fără reguli şi restricţii.
Reîntoarcerea bruscă la situaţia de dinainte de pandemie este imposibilă. Virusul nu ţine cont de acte administrative, iar renunţarea prematură la toate regulile care s-au dovedit bune ar însemna o gravă eroare.
Avem un cadru legal în vigoare şi în baza lui vor fi luate toate deciziile pentru ca inclusiv în următoarele trei zile să păstrăm toate regulile necesare pentru ca sănătatea şi viaţa cetăţenilor să nu fie pusă în pericol.
Intrarea în starea de alertă aduce cu sine riscuri noi şi responsabilităţi suplimentare pentru toţi cei care îşi vor relua într-o formă sau alta activitatea.
Distanţarea socială, munca de acasă, acolo unde este posibil, respectarea tuturor normelor de igienă, purtatul măştii de protecţie sunt esenţiale pentru a putea controla în continuare epidemia.
Fără aceste măsuri şi reguli, fără responsabilitatea fiecăruia dintre noi, lucrurile pot uşor degenera.
Dacă situaţia se va înrăutăţi şi datele vor arăta un număr galopant de infectări care va duce la supraglomerarea spitalelor, atunci nu voi ezita să declar din nou stare de urgenţă.
Să nu compromitem aşadar tot ce am realizat cu mari sacrificii.
COVID-19 este o boală greu de combătut, tocmai pentru că oamenii îi pot infecta pe ceilalţi fără să dezvolte simptome şi fără să fie conştienţi de riscul pe care îl reprezintă pentru semenii lor. Această particularitate a bolii care nu ne permite să ştim sigur cine este infectat şi cine nu arată cât de important este să purtăm toţi măşti în spaţiile publice.
Păstrând distanţarea socială şi purtând mască, ne protejăm pe noi înşine, îi protejăm pe cei de lângă noi şi le uşurăm munca medicilor, cei aflaţi în linia întâi.
Este fundamental să înţelegem că facem aceste lucruri nu ne teama amenzilor, ci sunt spre binele nostru şi a celor de lângă noi.
Nimeni nu poate spune cu precizie când vom depăşi această pandemie. Ce ştim, însă, cu siguranţă este că depinde de fiecare dintre noi să facem ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern, că joi, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) va declara starea de alertă şi apoi CNSU va institui toate măsurile necesare pentru a apăra viaţa şi sănătatea românilor. „Nimic nu ne va împiedica să luăm toate deciziile necesare pentru a putea să facem faţă în continuare provocării generate de această epidemie”, a spus Orban, care a precizat că îşi asumă conducerea Comitetului.

„Vreau să vă anunţ că împreună cu Ministerul Afacerilor Interne am luat decizia, pentru a întări autoritatea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, să modificăm Ordonanţa 21 şi să îmi asum, în calitate de prim-ministru, conducerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, sigur, secondat de trei vicepreşedinţi”, a informat Orban, în debutul şedinţei de Guvern.

Vicepreşedinţi urmează să fie ministrul Afacerilor Interne, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi şeful Departamentului de Situaţii de Urgenţă.

Alte articole