Liviu Dragnea, CONDAMNAT la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive

UPDATE: Liviu Dragnea a fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual sub forma instigării şi condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.

Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.

Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.

Citeşte şi: Viorica Dăncilă: Cine cere demisia preşedintelui PSD înainte de decizia finală încalcă Constituţia şi Directivele Europene

Alte articole

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

ÎCCJ amână pentru 9 decembrie pronunţarea în cazul care ar putea introduce prag pentru conducerea sub influenţa drogurilor, pe modelul consumului de alcool

• Fosta şefă a DGASPC Teleorman Floarea Alesu a fost condamnată la 3 ani si 7 luni închisoare cu executare, potrivit România TV. Fosta sefa DGASPC, Alesu Floarea, pentru abuz în serviciu: 1 an si 6 luni. Anulează condamnarea cu suspendare într-un alt dosar și va executa 3 ani de închisoare și un spor de 7 luni. Condamnarea: 3 ani, 7 luni și 20 de zile
• Olguţa Sefu, fostă directoare adjunctă DGASPC Teleorman, a primit 3 ani de închisoare cu suspendare.
• Fostul director executiv-adjunct de la DGASPC Teleorman, Olguța Șefu: 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu; 1 an de închisoare pentru fals intelectual. Contopește pedepsele: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată în majoritate.
• Fostul director executiv DGASPC Teleorman Milos Rodica a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare. 
• Ionel Marineci, fost sef serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.
• Fostul șef de serviciu DGASPC Teleorman, Valentina Marica: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
• Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea: amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal. 
• Fost şef serviciu DGASPC Teleorman, Claudiu Balaban, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare.
• Nicusor Gheorghe, fost sef serviciu in cadrul DGASPC Teleorman: fals intelectual, condamna la 3 luni inchisoare. Abuz în serviciu, un an de închisoare. Pedepasa finala: 1 an cu suspendare.
• Anisa Stoica, angajată de la DGASPC Teleorman – pedeapsa finală: 1 an cu suspendare.
• Adriana Botorogeanu, fosta secretară PSD Teleorman – pedeapsă finală: 2 ani cu suspendare.

Deciziile nu sunt definitive, putând fi atacate la Completul de cinci judecători.

Instanţa a admis acţiunea civilă exercitată de DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 lei, reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale (drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Stoica Anisa Niculina şi Botorogeanu Adriana), fiecare în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.

„Constată că, din suma de 108.612 lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale cu care s-a constituit parte civilă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, a fost achitată suma de 34.339 lei de către inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica”, se arată în decizia ÎCCJ.

În privinţa acţiunii civile, a fost înregistrată şi o opinie separată, în sensul lăsării nesoluţionate a acţiunii civile pentru inculpaţii în privinţa cărora s-a dispus achitarea cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu în forma instigării, complicităţii şi autoratului.

Totodată, inculpaţii sunt obligaţi la plata sumei de 5.500 de lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi judecată.

UPDATE 17.50 În sala de judecată a început citirea sentinţei. Potrivit România TV, judecătorii au respins mai multe cereri de reîncadrare a faptelor.

UPDATE: Decizia judecătorilor este aşteptată din moment în moment, ÎCCJ face anunţul în jurul orei 17.45. Rămâneţi pe RomaniaTV.net pentru aflarea sentinţei.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt aşteptaţi să pronunţe joi decizia în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi la doi ani şi jumătate pentru instigare la fals intelectual. De asemenea, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de doi ani în dosarul Referendumul. Liviu Dragnea şi-a susţinut „cu tărie” nevinovăţia în instanţă, spunând că nu a comis niciuna dintre presupusele fapte pe care „DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Până acum, magistraţii instanţei supreme au amânat de două ori pronunţarea sentinţei în cazul preşedintelui PSD.

Magistraţii instanţei supreme au amânat astfel pentru a doua oară pronunţarea sentinţei în acest dosar.

În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea a spus că şi-a afirmat ”cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ”DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”.

”Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

Liderul PSD a fost audiat la instanţa supremă, în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.

Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: „Eu mă întreb firesc – ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume”.

Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.

Liviu Dragnea: Mergem până la capăt pentru a aduce normalitate în legile Justiţiei şi în Codurile penale

La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor „bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas „ţinta DNA”: „Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat „La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. „În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Protest REZIST pe holul Parlamentului: „Cuib de hoţi şi de mafioţi”. Dragnea şi Dăncilă, flancaţi de agenţii de pază VIDEO

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.