Klaus Iohannis, despre acordul UE-Canada: Ne dorim ca liberalizarea vizelor pentru cetăţenii români să fie în 2017

Klaus Iohannis a subliniat că votarea României a acordului dintre UE şi Canada depinde de negocierile diplomatice privind liberalizarea vizelor într-un termen rezonabil. „Pentru noi este important să avem o liberalizare completă într-un termen rezonabil, să fie 2017 şi să fie o liberalizare completă”, a punctat şeful statului.

Citeşte şi:  Legea care permite plata retroactivă a cotizaţiilor pentru PENSII pentru maxim cinci ani, promulgată de Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a punctat că relaţia UE cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva conflictului din Siria. „Este necesară încetarea imediată a bombardamentelor din Siria şi încetarea ostilităţilor”.

Preşedintele a anunţat că se va întâlni înainte de începerea Consiliului cu premierul britanic Theresa May pentru a discuta chestiunile bilaterale. „Tema principală este legată de soarta românilor din Marea Britanie”.

Klaus Iohannis a negat afirmaţiile lui Tăriceanu

Copreședintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, președinte al Senatului, este de părere că, prin declarațiile făcute marți, șeful statului Klaus Iohannis a anunțat „fără să vrea” că vor veni la Parlament și alte solicitări de la DNA în următoarele săptămâni.

Klaus Iohannis le-a răspuns jurnaliştilor că nu are informaţii suplimentare în ceea ce priveşte activitatea procurorilor anticorupţie. „Nu am informaţii suplimentare şi ştiţi bine că procurorii nu trebuie să ceară acordul meu, nici nu mă interesează să-i întreb pe ei ce va urma. De asta am spus: aşteptăm, urmărim, punct. Atât ştiu şi eu”, a punctat şeful statului.

Despre iniţiativa de schimbarea a constituţiei în privinţa căsătoriei

„Eu provin dinntr-o minoritate etnică şi minoritate religioasă, iar eu sunt pentru o toleranţă şi o acceptare şi a celuilalt. Nu toţi suntem la fel. Este greşit să mergem pe calea fanatismului religios. Sunt adeptul deschiderii şi acceptării celuilalt”.

Coaliţia pentru Familie a strâns un număr de 3 milioane de semnături, pe care le-a depus la Senat alături de o propunere de revizuire a Constituţiei privind definiţia familiei prin care se cere modificarea articolul 48, aliniatul 1, care se referă la definiţia familiei. În actuala formă, acesta prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, însă semnatarii iniţiativei vor ca definiţia să fie schimbată pentru a bloca orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Astfel, iniţiativa prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”.

Discursul integral al lui Klaus Iohannis

Mâine și poimâine se desfășoară la Bruxelles sesiunea de toamnă a Consiliului European, la care voi participa. În mare, sunt trei teme care vor fi discutate acolo: gestionarea migraţiei, politica comercială şi relaţiile externe ale Uniunii Europene.

Referitor la migraţie, nu vom discuta nici cote, nici alte lucruri, între noi, ci, în special, stadiul implementării Parteneriatelor de Mobilitate, așa se numesc, încheiate între Uniunea Europeană și state terțe, state din afara Uniunii, cum ar fi Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Etiopia.

Aceste parteneriate presupun un mix de politici și instrumente ale Uniunii Europene axate pe statele de origine, dar și cele de tranzit ale migranților, cu scopul de a combate pe termen lung cauzele foarte profunde ale migrației.

În acest context, eu voi arăta, în cadrul reuniunii, că România sprijină valorificarea potențialului acestor Parteneriate de Mobilitate. Noi credem că ele au beneficii directe pentru o mai bună gestionare a fenomenului migrației, și, în același timp, evident, îmbunătățesc perspectiva economică a acestor state.

Eu cred că este vital să îmbunătăţim considerabil modul de alocare a asistenței pentru dezvoltare pentru astfel de țări. Putem să ajutăm țările partenere să-și gestioneze migrația mai eficient și, de asemenea, să le stimulăm să coopereze mai bine în privința readmisiei migranților, o chestiune foarte sensibilă, care este rezolvată doar în relativ puține cazuri.

În ceea ce priveşte politica comercială, vom dezbate stadiul negocierilor privind Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii, pe scurt, TTIP, Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada, prescurtat CETA, și vom discuta şi despre revizuirea instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii.

În ce priveşte TTIP, Acordul Uniunea Europeană cu SUA, România a fost, din capul locului, un susţinător al acestui acord. Nu ne-am schimbat poziția și credem că acest acord poate să devină foarte important pentru ambele părți, să genereze avantaje atât pentru producători, cât și pentru consumatori, și dintr-o parte, și din cealaltă parte.

Referitor la acordul cu Canada, Acordul CETA, sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români și, dacă se ajunge la o înțelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord.

Voi susține, de asemenea, în contextul comercial, consolidarea unor instrumente de apărare comerciale eficiente. Asta sună foarte complicat și, în realitate, și este destul de complicat. Aceste instrumente vin să asigure o concurență loială pe piața internă a Uniunii și vin să ofere protecție împotriva practicilor comerciale neloiale, de exemplu, împotriva dumping-ului.

România sprijină obiectivul menţinerii şi dezvoltării unei industrii europene competitive, ca bază, evident, pentru creşterea economică şi pentru crearea de noi locuri de muncă în Europa, deci și în România.

În cadrul Reuniunii, probabil în a doua zi, vom aborda şi relaţiile externe ale Uniunii Europene, unde accentul se va pune pe relaţia cu Federaţia Rusă. Cu privire la acest subiect, voi susţine importanţa menţinerii unităţii Uniunii pe baza principiilor comune agreate. Și, pentru a fi foarte bine înțeles, voi menționa aceste principii, care au fost agreate de către statele membre ale Uniunii. Acestea se referă la implementarea completă a înțelegerilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai Uniunii Europene, consolidarea rezilienței Uniunii, în particular, în contextul securității energetice, a amenințărilor hibride și ale comunicării strategice, necesitatea unei angajări selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, și voința de a sprijini mai mult societatea civilă din Rusia de a se angaja și învesti în contacte, schimburi de vederi și politici circumscrise contactelor interumane.

Relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria. Acolo, voi susţine necesitatea unei implicări responsabile pentru găsirea unor soluţii durabile la această criză.

După părerea noastră, este nevoie de încetarea de urgență a bombardamentelor nediscriminatorii din Alep și, în general, de încetarea imediată a ostilităților din Siria, și crearea condițiilor pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, totodată, reluarea procesului politic de negociere, care, în niciun caz, nu poate fi înlocuit de o soluție militară.

Și, în fine, în marja Consiliului, mai exact, mâine, înainte de începerea Consiliului, voi avea o întâlnire bilaterală cu Premierul britanic, doamna Theresa May. Vom avea o discuție legată de chestiuni care ne preocupă, și probleme europene, și probleme bilaterale. Și, evident, una din temele principale, pentru mine, tema principală, va fi legată de soarta românilor din Marea Britanie.