UPDATE: Prezenţa la vot la Referendumul pentru revizuirea Constituției a fost de 20,41% la închiderea secțiilor de votare. Astfel, Referendumul nu a întrunit cvorul necesar pentru a putea fi validat.
Conform datelor transmise de BEC, până la ora 21.00 au votat 3.731.704 de persoane.
Astfel, au fost 3.276.754 de votanţi pe listele permanente, 408.637 pe liste suplimentare şi 46.313 de votanţi cu urna mobilă.
Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot au fost: Suceava – 30,67%, Dâmboviţa – 28,98%, Bihor – 28,92%, iar judeţele cu cea mai mică prezenţă au fost: Covasna – 8,50%, Harghita – 11,12%, Tulcea – 14,09%.
În Bucureşti, au votat 15,74%.
UPDATE: Poliţia a mai înregistrat 17 sesizări în legătură cu procesul de vot la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, dintre care şase nu s-au confirmat, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.
UPDATE: Prezenţa la vot era de 15.21% la ora 16:00, duminică, în cea de a doua zi a referendumului de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei, potrivit datelor transmise de Biroul Electoral Central (BEC).
UPDATE: Prezenţa la vot era de 11,67 % la sută, la ora 13.00, duminică, în cea de a doua zi a referendumului de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei, potrivit datelor transmise de Biroul Electoral Central (BEC).
UPDATE: Poliţiştii au înregistrat 16 sesizări în legătură cu procesul de vot, dintre care una nu s-a confirmat, dar nu au fost aplicate amenzi, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.
UPDATE: Prezenta la vot era de 7,24% la sută, la ora 10.00, duminică, în cea de a doua zi a referendumului de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei, potrivit datelor transmise de Biroul Electoral Central (BEC).
UPDATE: Cele 18.662 de secţii de votare organizate în ţară s-au deschis duminică, la ora 7:00, în cea de a doua zi a referendumului de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei, procesul de vot urmând să se încheie la ora 21:00. Procesul de votare la referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie a început în toată ţara fără incidente, a anunţat duminică dimineaţă purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog.
Prezenţa la vot la închiderea urnelor, în prima zi de votare, sâmbătă, 06 octombrie, a fost scăzută, numai 5,72% dintre alegători prezentându-se la secții.
Scrutinul se reia duminică dimineață, la ora 7.00.
Prezenţa cea mea mare în prima zi a referendumului a fost în: Bihor (8,67%), Dâmboviţa (8,64%), Dolj (7,78%), Mehedinţi (7,50%) şi Caraş Severin (7,33%).
Cea mai scăzută participare la vot: Harghita (2,22%), Covasna (2,31%), Satu Mare (3,45%), Maramureş (3,71%) şi Tulcea (3,93%).
În Capitală au votat, până la ora 21.00, în prima zi de referendum, 6,50% dintre oameni.
În Diaspora şi-au exercitat dreptul la vot 45.797 de români, cea mai mare prezenţă fiind la o secţie din Londra- 2.340 de votanţi.
Referendum pentru modificarea Constituţiei. Prezenţa la vot la ora 21.00, la închiderea urnelor
Cetăţenii care participă la referendumul naţional au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?”, se precizează pe site-ul www.mai.gov.ro.
Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 octombrie 2018 este de 18.951.721, arată ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Unde şi cum pot vota românii
Au dreptul de a participa la referendum toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
Cetăţenii care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei, pe baza actului de identitate.
Actele de identitate pe baza cărora alegătorii pot vota la referendum sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu şi paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare; paşaportul simplu; simplu temporar şi simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu.
Desfăşurarea procesului votării
Accesul participanţilor la referendum în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare participant va prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară, va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea „Votat”.
Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila „Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale.
După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui, care va aplica pe cartea de alegător ştampila de control a secţiei de votare.
Preşedintele poate să ia măsuri ca staţionarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi va fi anunţată prin afişare pe uşa localului de vot. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă.
În cabina de vot intră o singură persoană
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot în afara celei care votează este interzisă. Participantul la referendum, care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, în scopul de a-l ajuta.
Persoanele netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate pot solicita urna mobilă
Potrivit Biroului Electoral Central, cererile persoanelor netransportabile din cauză de boală sau de invaliditate, care nu se află în instituţii sanitare sau de ocrotire socială şi care doresc să voteze prin intermediul urnei speciale, se depun la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, însoţite de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate. Cererile pot fi depuse de orice persoană, inclusiv în orice zi a votării, cu suficient timp înaintea încheierii procesului electoral.
Cererile de votare prin intermediul urnei speciale trebuie datate şi semnate olograf şi vor cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, seria şi numărul actului de identitate ale fiecărui alegător.
De asemenea, alegătorii care, la data scrutinului, sunt internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori de alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale biroului electoral al celei mai apropiate secţii de votare.
Urna mobilă – folosită şi în cazul deţinuţilor
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale.
Cele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează şi ele prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către biroul electoral al secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află imobilul.
Curtea Constituţională – ultimul cuvânt în validarea referendumului
Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu pază militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.
CCR prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.
Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului. CCR publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României şi în presă.
REFERENDUM FAMILIE: Secţii de votare suplimentate în străinătate
Condiţii de validare a scrutinului
Potrivit Legii 3/2000, ca referendumul naţional să fie valabil este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Referendumul va fi validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie a fost adoptată în luna septembrie de Senat.
Potrivit modificării propuse pentru articolul 48 din Constituţie, „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
Articolul 48 din Constituţie prevede că ”Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”.