Liviu Dragnea, după CExN al PSD: Am luat act de anunţul lui Grindeanu că va demisiona

PSD şi ALDE se vor întâlni joi pentru a alege un nou premier pe care îl vor propune preşedintelui Klaus Iohannis. Cei doi lideri ai coaliţiei guvernamentale s-au arătat nemulţumiţi de rezultatele Guvernului Grindeanu şi au precizat că speră ca premierul să nu se „agaţe de funcţie”, întrucât într-o democraţe parlamentară un primi ministru care nu mai beneficiază de sprijinul partidelor care l-au propus şi votat ar trebui să demisioneze.

Anunţurile preşedintelui PSD Liviu Dragnea:

– Aveam opţiunea unei analize superficiale sau a unei analize realiste.

– Unele măsuri trebuiau să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, dar trebuiau adoptate până la 1 iulie 2017, de exemplu fondul suveran de dezoltare, legea prevenţiei, un pachet de reglementări fiscale care să diminueze birocraţia şi să crească veniturile firmelor. Trebuia un ritm de investiţii publice mai mare decât este.

Alte articole

Marcel Ciolacu: „Tot aud atacuri: dom-le, e pentru prima oară când PSD-ul nu are candidat. Nu este aşa! PSD-ul are candidat: Crin Antonescu”

Ministrul de Finanţe, de acord cu austeritatea lui Marcel Ciolacu. Tanczos Barna: „Să ne axăm pe investiții, nu pe consum, nu pe salarii și funcționare”. De când se pun noi taxe şi impozite

– Analizând acest document, majoritatea colegilor, inclusiv eu, au tras concluzia că o parte din mebrii guvernului, din păcate nu una mică, nu au luat în serios programul de guvernare, nu au reuşit să se coordoneze, că colaboreze strâns între ei şi cu primul ministru. Nu au reuşit să stabilească nişte relaţii care să fluidizeze circuitul documentelor între ministere. Programe care trebuiau să intre în implementare au intrat la categoria „şi altele”.

– Când a început a doua parte a şedinţei primul ministru nici măcar nu a aşteptat să ne îndreptăm către un vot care putea să fie într-un fel sau altul, care putea să cuprindă un pachet de măsuri administrative, cât şi nişte înlocuiri în Guvern. Nu s-a urmărit neapărat demisia sau demiterea primului ministru. Am condus această întâlnire şi am cerut să nu se discute cu patimă pentru că e nevoie de o analiză foarte serioasă. Premierul nu a mai aşteptat decizia şi a transmis că îşi dă demisia cu condiţia ca preşedintele Iohannis să pună tot un premier de la PSD şi că putem să-l şi excludem din partid, că nu-l mai interesează.

– Toţi membrii PSD şi-au prezentat demisiile înainte de şedinţa CEXN de azi. Nu în alb, nu am văzut aşa ceva. Ministrul Comunicaţiilor o trimite prin mail că nu este în ţară. Am luat act şi de anunţul primului ministru că îşi va prezenta demisia. PSD este pregătit alături de ALDE să formeze un nou guvern, cu un pachet de acţiuni necesare pentru a se recupera întârzierile.

– Ţara, cu Sorin Grindeanu sau nu prim ministru, risca ca în 3 luni programul de guvernare să devină imposibil de pus în practică. Pentru acest an cuprinde peste 500 de măsuri Din cele 393 care trebuiau adoptate în primul semestru, 60% sunt neîndeplinite. Este un procent foarte mare, care nu ne permite să riscăm, dincolo de eventualele costuri politice pentru mine, pentru partid, ce va rămâne scris în cartea de istorie nu vor fi declaraţiile sau speculaţiile, ci dacă coaliţia PSD ALDE reuşeşte să facă România o ţară ăuternică, în care românii să aibă venituri mari, cu o infrastructură care să contribuie la creşterea eonomică, un sistem de sănătate performant, un sistem de educaţie şi aşa mai departe.

– Sorin Grindeanu a spus că va respecta decizia CExN, dar nu a mai rămas să vadă care este aceasta, dar că îşi va publica demisia pe Facebook şi o va trimite preşedintelui doar dacă pune premier de la PSD. În a doua intervenţie a spus că şi eu trebuie să-mi dau demisia pentru că l-am propus pe dumnealui şi pe miniştri. Atunci şi Comitetul Executiv trebuiau să-şi dea demisia pentru că au votat pentru acest guvern. Legat de condiţionarea lui Klaus Iohannis, nu este o decizie corectă, pentru că preşedintele u poate fi condiţionat. Nu cred că preşedintele Iohannis nu va ţine seama de propunerea coaliţiei pentru că sunt convins că nu doreşte să genereze o criză politică.

– Şi constituţional, şi politic, sper ca Sorin Grindeanu să nu se agaţe de proceduri pentru că nu mai are guvern. Am mai adoptat o hotărâre azi că orice membru PSD care intră într-un guvern fără susţinere îşi pierde calitatea de membru. Mâine convocăm un nou CEx ca să discutăm împreună cu colegii de la ALDE pe care să i-o înaintăm preşedintelui Iohannis.

– Nu am spus că Grideanu va fi exclus. Au fost propuneri astăzi, dar am solicitat să nu fim de acord. Un prim ministru este legitim cât timp are sprijinul politic al formaţiunilor care l-au votat.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte ALDE:

– Biroul Politic central al ALDE s-a întâlnit pentru a discuta pe marginea raportului de evaluare. A fost o slabă performanţă a actualului Executiv. Suntem conştienţi că există o discrepanţă majoră între percepţia publică generală legată de performanţa guvernului şi a primului ministru şi realitate. Percepţia părea să fie pozitvă, dar această aaliză făcută în amănunt relevă o situaţie preocupantă şi că riscăm să eşuăm în angajamentele pe care ni le-am luat.

– Decizia de retragere a sprijinului politic pentru domul Grindeanu nu este un capriciu, o chestiune care ţine de o conjunctură politică. Cu experienţa de prim ministru vă spun câteva dintre sarcinile acestuia: urmăreşte realizarea programului de guvernare pentru care a primit votul de încredere al Parlamentului. El trebuie să fie cel care conduce acţiunea Guvernului, el dirijează o echipă căreia îi spune care sunt prorităţile, care dă direcţia, care stabileşte cu fiecare ministru periodc ce are de făcut, îi cere să raporteze petru a monitoriza cum se duc la îndeplinire. Este cel care trebuie să fcă arbitrajul final între miniştri care eventual au poziţii diferite pe legi, ordonanţe. Coordonează agenţiile, instituţiile din subordinea Guvernului. Informaţiile din interior au arătat că Guvernul e alcătuit dintr-un număr de miniştri care fiecare lucrează într-o relativă libertate şi independenţă fără să fie o mână care îi conduce. Păi rolul primului ministru care este atunci?

– E foarte bine că a crescut consumul în România după creşterile salariale şi de pensii. Dar creşterea economică nu trebuie să fie susţinută doar de consum, ci şi de investiţiile publice şi private. Programul nostru este în pericol pentru că creşterea economică nu poate fi asgurată pe termen mediu şi lung numai cu consumul. Sarcina prim ministrului este esenţială în această zonă.

– Cine îşi asumă funcţia de prim ministru trebuie să aibă anvergura necesară pentru a conduce Guvernul.

– Un guvern care nu mai beneficiază de sprijin politic nu mai poate funcţiona, iar prim-ministrul trebuie să-şi dea demisia. Aşa a făcut şi Margaret Thatcher când, după 11 ani de guvernare, a fost anunţată că a pierdut sprijinul propriilor parlamentari.

– Un premier este numit cu sprijin politic. În toate democraţiile parlamentare, când nu mai are sprijin îşi încetează mandatul. Într-o democraţe originală există şansa de a se agăţa de funcţie. Există instrumente pentru a se rezolva această problemă.

*

Evaluarea Guvernului Grindeanu, prezentată miercuri în şedinţa CExN, arată că au fost îndeplinite doar 50 de măsuri, dintr-un total de aproape 400, concluziile raportului arătând că Executivul nu a înţeles „viziunea” programului de guvernare, nu a strâns sprijin popular, nu a comunicat suficient şi, printre altele, nu a venit cu un program de sărbătorire a Marii Uniri în 2018.

Raportul de evaluare arată că doar 13% din angajamentele din programul de guvernare au fost îndeplinire, respectiv 50, 27% au fost îndeplinite parţial, respectiv 107, iar 60% sunt neîndeplinite, respectiv 236.

Printre neîmplinirile imputate Guvernului se numără realizarea codului economic, reducerea TVA de la 20% la 18%, maximum 50 de taxe, informatizarea şi interoperabilitatea instituţiilor care percep taxe, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru angajaţii statului, credite fără dobândă pentru tineri, impozite 0% pentru venituri mai mici de 2.000 de lei pe lună pentru salariaţi, redevenţe, impozit pe venit de 10%, reducerea contribuţiilor, plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, lista neagră a firmelor care nu respectă contractele cu statul, transferul ELCEN în patrimoniul Capitalei.

Unele dintre aceste măsuri aveau termen de implementare ianuarie 2018, precum reducerea TVA de la 20%, la 18%.

Concluziile raportului arată deficienţe în mai multe capitole, precum lipsa coordonării între ministere / ministere-prim-ministru, neînţelegerea viziunii programului, ritm de implementare precar a măsurilor prezentate în programul de guvernare, lipsa unui control strict, zilnic, al implementării măsurilor din partea persoanei desemnate de către coaliţie să conducă echipa ministerală, nereuşită în asigurarea suportului din partea aparatului de specialitate pentru adoptarea unor măsuri noi / revoluţionare, abandonarea în totalitate a aplicării principalelor măsuri de reformă, întârzieri majore în implementarea calendarului de investiţii, adoptarea unor măsuri contrare celor din programul de guvernare, senzaţia de abandonare a luptei cu marea evaziune, comunicarea incompletă a motivelor pentru care s-au luat unele măsuri, dar şi a ţintelor urmărite, inexistenţa unei strategii de dezvoltare a principalelor sectoare / motoare economice, opacitatea în derularea actului guvernamental, neprezentarea la timp a unui program vizând sărbătorirea Marii Uniri, incapacitatea atragerii suportului societăţii pentru sprijinirea proiectelor majore ale coaliţiei, neprezentarea publică a situaţiei existente la preluarea mandatului.