STARE DE ALERTĂ 15 MAI 2020. Klaus Iohannis a remarcat că este mai mult de o lună şi jumătate de când trăim cu această epidemie, că societatea românească a dovedit maturitate, dar că nu am atins vârful epidemiei, iar relaxarea restricţiilor din 15 mai nu înseamnă reîntoarcerea la normalitatea pe care am cunoscut-o. ”Vor rămâne foarte multe restricţii în vigoare, nu ne vom putea întâlni decât câte trei, nu ne vom putea întâlni la restaurant”, a explicat preşedintele. Iohannsi a declarat că la începutul epidemiei rezervele României au fost goale, că în Parlament a avut loc un spectacol sinistru, instrumentat de aceiaşi politicieni care şi înainte de criză au avut un comportament demagogic.
Premierul Ludovic Orban a declarat joi că după 15 mai vor fi păstrate doar anumite restricţii privind deplasarea în afara localităţii de domiciliu.
Întrebat la Iaşi ce vor face hotelierii după 15 mai, dacă restricţiile de deplasare în afara localtăţilor vor fi menţinute, premierul Ludovic Orban a răspuns: „De unde aţi tras concluzia că românii nu se pot deplasa?”
El a anunţat că restricţiile de circulaţie vor fi eliminate în interiorul localităţilor şi că vor exista „doar anumite restricţii” pentru deplasarea persoanelor în afara localtăţii.
„După 15 mai vom elimina restricţiile de circulaţie în interiorul localtăţii şi de asemenea vom păstra doar anumite restricţii pentru deplasarea în afara localităţii. Nu va fi interzisă. Va fi o listă a motivelor întemeiate pentru care se poate ieşi şi care va fi o listă mai largă decât listele obişnuite”, a precizat premierul Ludovic Orban.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, afirmă că va trebui să învăţăm să trăim cu virusul şi apreciază că cifrele în România arată că situaţia nu este foarte gravă, având sub 800 de decese la o populaţie de 20 de milioane de locuitori. Arafat afirmă că, dacă începem socializarea din nou, s-ar putea să ajungem într-o situaţia mult mai gravă şi vor fi impuse şi mai multe restricţii.
„Trebuie să ne adaptăm, să învăţăm să trăim cu virusul. Responsabilitatea se transformă sau se transferă mai mult către omul de rând şi către populaţie. Cifrele arată că totuşi România a făcut ceva-ceva corect. În momentul în care am 20 de milioane de locuitori la sub 800 decese e ceva” a declarat, joi seară, Raed Arafat, la Antena 3.
Acesta a afirmat că vede că oameni sunt nerăbdători, deşi în România nu s-au luat cela mai drastice măsuri, iar pentru unii relaxarea a început deja.
„Spunem că din 15 mai încercăm să începem relaxarea graduală, cu adaptarea, dar deja nu mai avem răbdare pentru două săptămâni să rămânem fără anumite activităţi care poate unele dintre ele ne-ar duce înapoi total. Dacă începem socializarea din nou şi insistăm că vrem să mergem la restaurante… Vrem să deschidem restaurantele, vrem să facem una, vrem să facem alta. Clar că poate din 15 mai s-ar putea să reluăm. Nimeni nu spune că nu se vor deschide restaurantele. Dar nimeni nu spune că se vor deschide din 15 mai. Nimeni nu spune că se vor deschide cum a fost înainte. Vor fi adaptări, va fi adaptare pentru fiecare lucru. Cinematografele, teatrele, ar putea să nu se deschidă de la început. Dar putea să se deschidă mai târziu, când vedem că răspândirea este totuşi sub control şi că nu avem răspândire…. Nu respectăm regulile, s-ar putea să nu fie ultimele două săptămâni. S-ar putea să se impună şi alte restricţii dacă ne trezim cu un număr exploziv de cazuri şi cu terapiile intensive blocate, şi cu bătrâni afectaţi”, a mai spus Arafat.
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a precizat, joi seară, râspunzând unei întrebări, că ministrul Muncii, Violeta Alexandru, analizează o posibilitate tehnică valabilă în conformitate cu Codul Muncii pentru supravegherea copiilor şi după încetarea stării de urgenţă, când părinţii revin la muncă, dar copiii nu reîncep şcoala.
Marcel Vela răspunde, joi seară, mai multor întrebări pe care le-a primit pe pagina sa de Facebook şi a făcut precizări despre supravegherea copiilor după încetarea stării de urgenţă.
„Se analizează de către colega mea Violeta Alexandru posibilitatea ca şi după 15 mai să fi găsită o soluţie tehnică compatibilă cu tot ceea ce prevede Codul Muncii, astfel încât să nu rămână copiii nesupravegheaţi, iar dumneavoastră să aveţi garanţia unui venit în această perioadă”, a răspuns Marcel Vela unei întrebări primite de la o femeie.
Autorităţile au anunţat că anul şcolar se va încheia fără ca şcolile să fie redeschise, însă, din 15 mai, sunt prevăzute măsuri de reluarea a activităţii economice.
În aceste condiţii, mulţi părinţi au întrebat cum vor putea realiza supravegherea copiilor.
Ministrul de Interne, Marcel Vela, a fost întrebat, joi seară, dacă se vor putea organiza nunţi după data de 15 mai şi a precizat că acest lucru va fi evaluat de către specialişti, în funcţie de contextul epidemiologic din acel moment. Vela afirmă că respectarea în continuare a tuturor măsurilor poate aduce o perspectivă „optimistă” în acest domeniu.
„Nunţile se pot organiza şi acum, vă puteţi căsătorii în pace şi linişte, dar cu 8 persoane, până în 15 mai, pe durata stării de urgenţă. După 15 mai, în funcţie de cum evuluează situaţia epidemiologică, vom lua o decizie în cadrul CNSSU în legătură cu numărul de persoane care pot participa la evenimente de ordin personal, de genul nunţilor”, a declarat, joi seară, Marcel Vela, răspunzând mai multor întrebări pe care le-a primit pe această temă pe pagina sa de Facebook.
„Cât şi cum va fi o analiză absolut ştiinţifică, făcută de către epidemiologi şi infecţionişti, analiză care va fi ulterior evaluată în Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă”, a mai spus Vela.
Acesta a afirmat că respectarea tuturor măsurilor până în 15 mai poate aduce o perspectivă optimistă.”Ca să ajungem într-o fază optimistă şi de perspectivă, în care să putem ajunge de la 8 la un alt număr de persoane, trebuie ca până în 14-15 mai să fim foarte conştiincioşi, foarte responsabili, să respectăm prevederile ordonanţelor, să respectăm distanţarea socială, să aplicăm toate condiţiile de igienă personală, să purtăm mască, mănuşi dacă este cazul, să ştim cum să evităm locuri aglomerate, să respectăm condiţiile de la intrarea în magazin pentru a avea răbdare să nu fie mai mulţi oameni în acelaşi loc”, a mai spus Vela.
Acesta a explicat că, dacă peste două săptămâni numărul de cazuri va fi în creştere nu va exista o analiză optimistă în niciun domeniu.
„Aşa că acest răspuns nu este la mine, analiza nu este la specialişti, cheia este la fiecare între noi. Depinde de comportamentul nostru şi de ceea ce mai răbdăm un pic încă”, a mai spus Vela.
Nelu Tătaru spune că speră ca în două-trei săptămâni să vedem o scădere a numărului de cazuri şi a numărului de decese. ”Un focar necontrolat se duce spre o transmitere comunitară extinsă, spre o reaşezare a ceea ce a însemnat evaluarea pe care ne-am făcut-o până în acest moment. Dacă am fost într-un anumit registru până acum, am fost pentru că şi noi şi populaţia civilă am ştiut să respectăm nişte reguli. Sperăm ca în următoarele două – trei săptămâni vom observa o scădere a numărului de cazuri noi, o scădere a numărului de decese a numărului de cazuri în Terapie Intensivă pentru că acestea sunt cele care pun probleme şi putem spera ca după 15 mai, atunci când expiră starea de urgenţă, prin prelungirea decretului dat de domnul preşedinte Klaus Iohannis, să putem gândi şi o relaxare. Dar până atunci nu vorbesc de relaxare, vorbesc de aceleaşi precauţii, de aceleaşi recomandări, izolare şi distanţare socială”, a mai declarat Nelu Tătaru.
Ministrul a adăugat că relaxarea se va face în momentul în care va exista un risc mic de transmitere în comunitate, dar şi că se va face regional. ”La momentul în care vom decide acea relaxare va fi momentul în care considerăm că acel risc de transmitere în comunitate este mic. Nu neapărat să ne gândim că a dispărut. Trebuie să ne obişnuim ca pe perioada verii să avem ca şi vecin virusul. De aceea, o primă etapă de relaxare va cuprinde strict nişte libertăţi care le-am pus, să spunem, la urmă, când am impus acele restricţii. Nu mai există acea declaraţie pe propria răspundere, va fi liberă ieşirea, dar individuală sau în grupuri de până la trei persoane, vom purta mască şi mănuşi în spaţiile închise şi în transportul în comun. Vom merge în magazine, dar la fel, vom intra restricţionat. Vom ridica restricţiile în condiţiile în care vom observa că într-o anumită regiune, într-un anumit focar se poate face acest lucru. Nu trebuie să gândim că acolo unde avem zonă de carantină, vom ridica aceste restricţii, nu, trebuie să gândim la început ridicarea acestor restricţii în interiorul unei comunităţi”, a mai declarat Nelu Tătaru.
***
Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).
Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.
Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel naţional
La nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004).
Decretarea stării de alertă la nivel judeţean şi local
La nivel judeţean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul judeţelor, comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt conduse de prefecţi şi sunt formate din preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean.
Comitetele judeţene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel judeţean, în mai multe localităţi ale judeţului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004).
Declararea stării de alertă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).